USR a depus în Parlament un proiect de lege pentru reformarea Curţii Constituţionale

Propunerea legislativă, vizează, printre altele, instituirea expresă pentru judecătorii CCR obligaţia de a nu se supune sub nicio formă organizaţiilor politice sau instituţiilor care i-au propus pentru respectivele funcţii. De asemenea, proiectul USR vizează eliminarea superimunităţii pe care PSD a acordat-o judecătorilor CCR în 2017.

„Una dintre instituţiile cele mai importante pentru echilibrul constituţional şi politic este CCR. Activitatea din ultima perioadă a Curţii a fost destul de controversată, culminând cu decizia care a dus la închiderea a mii de dosare penale, cu prejudicii de peste un miliard de euro doar în cazul celor de la DNA şi DIICOT. Am atras atenţia din 2017 asupra pericolului pe care îl reprezintă politizarea Curţii, dar acest aspect va putea fi rezolvat doar prin revizuirea Constituţiei. Pana atunci, propunem o modificare a legii de funcţionare a CCR prin care abrogăm anumite privilegii ale judecătorilor constituţionali, simplificăm procedura de ridicare a imunităţii, stabilim mecanisme care să asigure că o majoritate formată pe alte criterii decât cele de logică juridică nu va putea confisca deciziile pe constituţionalitate, stabilim criterii suplimentare pe partea de integritate şi aducem mai multă transparenţă în activitatea acestei instituţii. Ca să avem o democraţie sănătoasă, Curtea Constituţională trebuie reformată”, a afirmat Silviu Dehelean, deputat USR şi membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

La rândul său, Stelian Ion a precizat că e foarte importantă reformarea CCR.

„Este extrem de important să începem dezbaterea pentru reformarea CCR. Rolul Curţii Constituţionale este esenţial şi nu negăm acest rol în viaţa pubică şi politică. Orice altă reformă – cum ar fi reglementarea pensiilor, reforma justiţiei, a educaţiei – nu poate fi făcută fără girul CCR. Curtea Constituţională a dovedit că poate bloca reforme sau le poate da undă verde. Am văzut în ultimii ani o implicare tot mai mare a CCR pe chestiuni care ţin mai mult de decizii politice şi mai puţin de juridic. Sunt multe pronunţări pe conflicte constituţionale între actorii politici, au fost decizii controversate, unele de rescrierea practic a unor legi, CCR devenind un fel de legiuitor. În acest context, am depus la Camera Deputaţilor proiectul de modificare a legii CCR, cu mai multe propuneri de reformă”, a declarat Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei, conform sursei citate.

Proiectul instituie expres pentru judecătorii CCR obligaţia de a nu se supune sub nicio formă organizaţiilor politice sau instituţiilor care i-au propus pentru respectivele funcţii. De asemenea, este prevăzută obligaţia ca judecătorii să facă cunoscut public orice interes care ar putea să le afecteze activitatea sau deciziile, potrivit News.ro.

După principiul potrivit căruia CCR nu are un creion, ci doar o radieră, fiind exclusiv un legiuitor negativ, USR propune ca CCR să poată sancţiona textele neconstituţionale, dar fără să poată să oblige Parlamentul să adopte vreo soluţie legislativă.

Totodată, USR propune o nouă competenţă pentru CCR, în contextul numeroaselor decizii controversate ale Curţii, unele având şi opinii separate. Concret, este vorba de posibilitatea ca preşedintele României, preşedinţii celor două Camere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CSM, Avocatul Poporului sau minimum 50 de deputaţi sau 25 de senatori să poată cere un reviriment în practica CCR, adică reconsiderarea unora dintre soluţiile adoptate. Unul din cazurile când se poate solicita un reviriment al practicii este cel în care una dintre deciziile Curţii contravine unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Mai mult, dacă se constată că decizia CJUE vine ca o consecinţă a unei soluţii CCR, această din urmă instituţie va avea obligaţia de a lua în discuţie revizuirea, de îndată.

Pentru a preveni situaţia în care la CCR se formează o majoritate construită pe alte criterii decât cele ale logicii juridice şi pentru a asigura o diminuare a volumului de muncă pentru fiecare judecător, propunem ca sesizările să fie soluţionate în primă fază de o instanţă de trei judecători constituţionali, cu posibilitatea părţilor de a formula apel la instanţa de cinci judecători constituţionali. Completele de trei sau cinci judecători se vor trage la sorţi.

De asemenea, pentru a preveni apariţia unei situaţii în care preşedintele CCR să controleze sau să îşi subordoneze instituţia USR propune ca mandatul de preşedinte să fie unul singur, fără posibilitate de reînnoire. Totodată, preşedintele CCR nu va mai desemna judecătorii-raportori pe diferite sesizări. Raportorii se vor stabili prin tragere la sorţi.

Proiectul USR vizează eliminarea superimunităţii pe care PSD a acordat-o judecătorilor CCR în 2017 (trimiterea în judecată să se poată face doar cu votul a şase din ceilalţi opt colegi).

De asemenea, trimiterea în judecată pentru fapte penale va atrage suspendarea din funcţie a judecătorului respectiv.

USR propune instituirea obligaţiei de a transmite online şedinţele şi de a publica actele care stau la baza deciziilor. De asemenea, înregistrările video ale şedinţelor vor fi disponibile pe site-ul instituţiei.