ANRM le arată în sfârşit românilor cum stă treaba cu gazele de şist

Venirea guvernului Ponta a adus claritate şi transparenţă în acest domeniu. Mai întâi s-a aprobat un moratoriu  ce a durat până la finalul anului 2012, timp în care experţii Comisiei Europene au studiat cazul. Comisia a avizat studii pozitive, iar Parlamentul European a subliniat că nu se opune exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Toate arată că pericolele pentru mediu sunt mult mai mici decât cele despre care s-a vorbit, iar acest lucru reprezintă un lucru îmbucurător, în contextul în care Uniunea Europeană are standarde de mediu foarte ridicate. Următorul pas a fost să se stabilească dacă ţara noastră are sau nu gaze de şist. În acest sens s-a dat aviz pentru explorare, proces ce va dura minim 5 ani. Autorităţile au precizat că procesul de explorare nu reprezintă niciun pericol pentru mediu şi au cerut ca acest proces să fie însoţit de evaluarea impactului de mediu.

O altă măsură luată de autorităţile române a fost instituirea unei platforme online, cu ajutorul căreia să ofere informaţii despre gazele de şist şi să comunice în timp real cu toţi cei interesaţi de subiect. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a pus la dispoziţia cetăţenilor platforma online www.infogazedesist.eu. „Website-ul www.infogazedesist.eu va oferi informații la zi cu privire la acțiunile desfășurate”, se arată pe site. De asemenea, se menţionează că portalul infogazedesist.eu s-a concretizat după ce, în anul 2012, ANRM, a înaintat o propunere de proiect pentru obţinerea unui grant în vederea organizării unor dezbateri publice şi desfăşurării de campanii de informare privind gazele de şist. ANRM mai precizează că la sfârşitul lui 2013, prin organizarea a două dezbateri publice în regiunile Bârlad şi Dobrogea, se va închieia campania de informare.

Cele mai recente informaţii postate pe site relevă faptul că România se situează, cu 1.444 miliarde de metri cubi, pe locul 3 în topul european al ţărilor cu cele mai mari rezerve de gaze de şist. Polonia, cu 4.190 miliarde de metri cubi şi Franţa, cu 3.879 miliarde de metri cubi, sunt statele din UE care întrec ţara noastră în acest domeniu. De asemenea, se precizează că 11 ţări europene (Austria, Bulgaria, Germania, Ungaria) au identificat zone potenţiale cu gaze de şist, iar o parte au demarat lucrări de explorare (Marea Britanie, Polonia). Este bine că o instituţie publică vine cu informaţii necesare despre gazele de şist, pentru a nu mai apărea speculaţii.

Mai mult, România va beneficia de expertiza şi sprijinul Marii Britanii în acest domeniu. Zilele trecute, în contextul unei vizite de lucru în ţara noastră, ministerul britanic pentru Energie şi Schimbări Climatice, Edward Davey, a declarat că Marea Britanie va oferi expertiză României în privinţa gazelor de şist. Deci, există premise reale ca domeniul gazelor de şist din România să se dezvolte sustenabil, cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.