Comunismul – un lucru bun pentru România? Speranța schimbării stă tot mai mult în noua generație

O cercetare recentă realizată de INSCOP Research și-a propus să măsoare atitudinea românilor în legătură cu ce a însemnat regimul comunist pentru țara noastră, dar și cum sunt percepute principalele personaje autohtone ale acestui sistem. Sondajul relevă că  45,5% dintre români consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru țara noastră, 44,7% cred că nu a fost un lucru bun, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 9,8%. Această polarizare se menține și în ceea ce privește opinia celor intervievați despre Nicolae Ceaușescu, 47,5% dintre respondenți etichetându-l ca o personalitate pozitivă, în timp ce 46,9% îl văd pe fostul președinte drept o personalitate negativă. Celălalt lider comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej este receptat ca personaj cu un rol pozitiv de 42,3% dintre români și ca un personaj negativ de 39,1%. De fapt, singura diferență între cei doi conducători este dată de procentul non-răspusurilor, care în cazul lui Gheorgiu-Dej au fost mult mai mare (18,5%) decât în cazul lui Ceuașescu (5,6%). În sfârșit, cea mai negativă atitudine este cea legată de Elena Ceaușescu, despre care 80,2% dintre intervievați spun că a jucat un rol negativ în istoria țării noastre.

Aprecierea pozitivă a regimului comunist în România, fenomen numit de sociologi „comunism rezidual”, se datorează în primul rând concepției despre nivelul de trai, 44,4% dintre români crezând, conform cercetării INSCOP, că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău și 15,6% cred că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Explicația acestor date este însă relativ simplă, dacă avem în vedere faptul că românii ce au peste 50-60 de ani văd în imprevizibilitatea zilei de mâine un inamic. Ori, în comunisn aceată imprevizibilitate era practic inexistentă, sistemul controlând întreaga societate. De asemenea românii între vârsta a doua și a treia interpretează realitatea prin prisma copiilor lor, care acum sunt maturi și se confruntă mai puternic cu imprevizibilul pe care un sistem capitalist îl implică.

Redusă la esență, cercetarea celor de la INSCOP arată cât de puternic este conflictul între generații din societate. Admițând că schimbarea de  generație durează 30 de ani, societatea românească trece acum prin acest proces. Tinerii români care nu au avut nimic de-a face cu regimul comunist au ajuns la maturitate, și implicit la indepedență economico-socială față de părinți, relativ recent, în ultimii 6-7 ani. În contextul acestei rotiri de generație, cei aflați la granița dintre vârsta a doua și a treia nu mai înțeleg lumea în care trăiesc și este normal să se agațe de stabilitatea pe care regimul comunist o oferea.

Din punct de vedere al atitudinii românilor schimbarea reală nu a avut loc în 1989, ci are loc în prezent. Preluarea de către o generație care nu suferă de comunism rezidual a conducerii în domenii precum politică, afaceri, presă sau administrație va schimba în timp viziunea societății despre regimul comunist, care în realitate a fost incapabil să se auto-susțină. Această schimbare atitudinală nu este niciodată una ușoară și, din multe puncte de vedere, creează tensiuni în societate. Rezultatul final va fi însă acela că atitudinile nostalgice față de fostul regim din țara noastră vor deveni din ce în ce mai neimportante în societatea românească. Cu o condiție la fel de importantă și anume aceea ca regimul democratic și sistemul capitalist să producă rezultate satisfăcătoare pentru grupuri tot mai largi de populație. Pentru că, până la urmă, aparenta simpatie pentru regimul comunist și pentru Ceaușescu nu este altceva decât o reflectare a nemulțumirilor acumulate de o parte a populației în ultimii 24 de ani.