Contestaţia DNA în cazul femeii acuzată că a şantajat-o pe şefa ÎCCJ, admisă în principiu

| 28 iul, 14:56

Curtea de Apel București a decis că este admisibilă în principiu judecarea contestației prin care DNA solicită anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu.

De asemenea, judecătorii au admis și o cerere a DNA de preschimbare a termenului de judecată, urmând ca această contestație să fie judecată pe fond în luna august, după ce anterior termenul fusese stabilit pentru 2 septembrie.

DNA a depus la Curtea de Apel București o contestație în care invocă faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparțială la judecarea dosarului.

În acest sens, procurorii anticorupție aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia ședinței publice a plenului CSM, între șefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, și Risantea Găgescu — judecătorul acestei cauze—, care a candidat pentru funcția de judecător la Secția penală a Instanței Supreme, atașând transcrierea și înregistrarea audio-video a interviului, scrie Agerpres.

Dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înțelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuția plecând de la situații ipotetice.

Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară și cazurile de casare, pe care le confundă și creează ideea clară că o soluție de achitare este rezultatul erorii judiciare:

"Stanciu Livia: ... Da, asta vă întrebam: ce înțelegeți prin eroare judiciară dvs? Ca să înțeleg și eu...
Găgescu Risantea: Mă scuzați, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. (...) Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greșit.
Stanciu Livia: Sau invers.
Găgescu Risantea: Sau invers — condamnările. Deci este singura... dar foarte rar, cred că sunt situațiile foarte rare. Numai atunci aș face opinie separată...".

Procurorii mai susțin că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în cea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentința de achitare, instanța nu s-a mai pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La același termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care și-a schimbat în cursul judecății declarațiile și față de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanță ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la același termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.

DNA consideră că judecătoarea s-a antepronunțat și că avea deja formată convingerea cu privire la soluția pe care intenționa să o dispună în cauză.

Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a șantajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a fost achitată pe 21 mai de judecătorii de la Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ