Dacă mai interesează pe cineva ”pornografia excesului”

Așa, a rămas doar o preluare neclară, fără sursă sau autor, despre mii de sibieni care au cântat imnul naţional ”acompaniaţi” de Klaus Iohannis, de pe un ecran gigant. ”Este varianta care ne place cel mai mult” zice articolul, ceea ce ne trimite imediat cu gândul la ”pornografia excesului”, propovăduită cu puțin timp în urmă de Negruțiu, tot pe Gândul, pe când era preocupat să-i numere afișajul electoral al lui Victor Ponta. Deci, prea mult, ca să o spunem chiar în spiritul criticilor autorului menționat. Suntem din categoria celor care respectă prea mult imnul României pentru a accepta transformarea acestuia în circ ieftin, pe la conferințe de presă. Nu avem memoria atât de scurtă încât să nu ne amintim cât de bizar a fost acel episod, atât de artificial încât i-am înțeles chiar și pe cei care au speculat că lui Klaus Iohannis i-a fost dictată prima strofă, rând cu rând, într-o cască amplasată discret, în ureche. Imnul este, puțin spus, sacru pentru națiune și nu ar trebuie transformat în fise pentru un tonomat politic: bagi o strofă și se scurge un pic de entuziasm popular căznit, să-i stingă setea vreunui activist căruia i-a secat inspirația.