EXCLUSIV! CÂNTECUL BLESTEMAT pe care s-au sinucis peste 100 de persoane

| 30 aug, 11:00

Conform statisticilor, în ultimii doi ani s-au înregistrat 7 sinucideri în fiecare zi, românii punându-şi capăt zilelor din pricina lipsurilor, supărărilor, neîmplinirilor şi depresiei, scrie Libertatea.

Şi pe vremea lui Ceauşescu oamenii erau amărâţi şi se confruntau cu probleme, dar, în mod paradoxal, nimeni nu-şi lua viaţa. Cel puţin, nu în acte. Pentru că Nicolae Ceauşescu nu voia să audă că poporul său îşi curmă zilele, sinuciderile erau secret de stat.

Orice încercare de a afla ce spun cifrele vremurilor despre sinuciderile consumate înainte de anul de graţie 1989 este sortită eşecului. Nici Poliţia, nici institutele de medicină legală sau cele specializate în statistici nu au vreo evidenţă cu românii care şi-au pus capăt zilelor.

Explicaţia, o spun specialiştii în domeniu, este relativ simplă şi duce către o singură persoană: Nicolae Ceauşescu, preşedintele României comuniste, executat în ziua de Crăciun a anului 1989. Secretomania care învăluia acest subiect sensibil, căruia comuniştii încercau cu toată tăria să-i nege existenţa, fusese împinsă la extrem de acoliţii fostului dictator, deoarece acestuia nu-i plăceau, pur şi simplu, cuvintele “sinucidere” şi “psihiatrie”.

Aşa s-a ajuns în situaţia ca toate raportările făcute de Miliţie, de Procuratură, de medicii legişti şi de Ministerul Sănătăţii cu privire la sinucideri să fie clasificate şi considerate secrete de stat! Prin urmare, atunci când organizaţiile mondiale de profil cereau date legate de suicid, conform procedurilor, din birourile Comitetului Central răzbătea, invariabil acelaşi răspuns pe cât de incredibil, pe atât de mincinos: “Românii sunt o naţiune sănătoasă, puternică, nu se pune problema sinuciderilor. Românii nu-şi iau singuri viaţa! În România, rata sinuciderilor este zero!”. Prof. dr. Doina Cozman, preşedinta Alianţei Române de Prevenire a Suicidului (ARPR), s-a lovit de imposibilitatea de a aduce lucrării sale de doctorat date concrete legate de numărul românilor care şi-au pus capăt zilelor înainte de 1989.

Cercetările ştiinţifice ale specialistei au pornit de la o zonă mai restrânsă - Transilvania de nord - şi s-au extins, din dorinţa realizării unei documentări complete, la întreaga ţară. Din investigaţiile proprii, specialista în psihiatrie a aflat cu stupoare că, timp de aproape 20 de ani, România nu a transmis nici un fel de date statistice nici la Erostat (n.r. - organismul Comisiei Europene care se ocupă cu statisticile), nici la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cu privire la rata sinuciderilor în rândul românilor. Cu alte cuvinte, între anii 1970 - 1989 în România nu a avut loc nici măcar o singură sinucidere!

Vitamine

“Evident, sinuciderile se produceau şi înainte de 1989, iar motivaţiile erau, ca şi astăzi, aceleaşi. Lipsuri, supărări, decepţii, boli psihice... În acele vremuri, mortalitatea în urma suicidurilor se regăsea în acte, pentru că trebuiau emise nişte certificate de deces în baza unor diagnostice. Centralizarea datelor, care nu erau niciodată transmise forurilor mondiale de specialitate, era însă secretă. Nu erau publicate nicăieri, pentru că aşa dispusese Ceauşescu”, ne-a declarat prof. dr. Doina Cozman. Specialista, al cărei drum de cercetare pe subiectul sinuciderilor la români a început în anii 1990-1994, a adăugat că primele statistici privitoare la sinuciderile din România au ajuns în anuarul forurilor medicale mondiale abia în 1992. Din cauza faptului că dictatorul avea o repulsie totală faţă de acest subiect şi faţă de cuvinte care-i puteau sugera suicidul, în România comunistă pacienţii care sufereau de boli sau tulburări mintale erau trataţi în centre denumite “laboratoare”.

Abia după căderea regimului comunist respectivele unităţi medicale şi-au recăpătat titulatura normală, legată de tipul de pacienţi care beneficiau de sprijin medical aparte: Laboratoare de Sănătate Mintală. “Pentru Ceauşescu, cuvântul «psihiatrie » era foarte neplăcut şi de aceea, acelor centre de sănătate mintală li se spunea doar «laboratoare », ca şi cum ar fi dorit să li se nege existenţa. Spre sfâşitul anilor ’80, în perioada ’87-’89, tratam depresiile şi bolile psihice cu vitamine şi cu vorbă bună. Nu existau antidepresive ori sedative şi de aceea, cu părere de rău o spun, am pierdut multe persoane care sufereau de depresie. Mureau oamenii cu zile, se sinucideau...”, a dezvăluit prof. Cozman.

Cântecul «Duminică mohorâtă», al compozitorului maghiar Rezso Seress, a împins peste 100 de oameni să-şi pună capăt zilelor

Un pianist maghiar deţine un record sinistru: peste 100 de oameni s-au sinucis după ce au ascultat o melodie compusă de el. Versurile cântecului, ce spun povestea unui bărbat care vrea să-şi ia viaţa după moartea iubitei lui, sunt de o tristeţe adâncă, iar tonalităţile, extrem de joase. O combinaţie mortală...

“Duminică mohorâtă” este una din cele mai stranii melodii ale tuturor timpurilor. Compusă în 1933 de pianistul Rezso Seress, pe versurile poetului Laszlo Javor, aceasta e legată de numeroase cazuri de suicid. În cântec, care este de o tristeţe profundă, Seress deplânge moartea iubitei şi vorbeşte despre faptul că, nemaiputând trăi fără ea, se gândeşte să-şi ia viaţa. Povestea care stă la bază ar fi însă un pic diferită. Conform unor însemnări, pianistul se chinuia de ani buni să dea lovitura pe piaţa muzicală, dar compoziţiile sale erau respinse, iar asta ducea la certuri teribile cu soţia lui. Într-un final, femeia l-ar fi părăsit - într-o duminică -, iar Seress, deprimat, s-ar fi aşezat la pian şi ar fi interpretat acordurile “Duminicii mohorâte”. Paradoxal, aceasta i-a adus faima. O faimă nedorită însă... În 1936 a fost înregistrată prima “victimă” a cântecului: un ungur care a fost găsit fără suflare, ţinând în mână un bileţel cu versurile melodiei susamintite. Apoi, în Berlin, un tânăr ar fi cerut unei orchestre să-i intoneze melodia, după care a mers acasă şi s-a împuşcat în cap. La o săptămână distanţă, în acelaşi oraş, o tânără ar fi fost găsită spânzurată în apartamentul ei, iar poliţia ar fi descoperit un disc cu “Duminica mohorâtă” în dormitorul fetei. La scurt timp, în Roma, un adolescent s-ar fi aruncat de pe un pod după ce a ascultat melodia, iar la New York, o femeie s-a gazat şi a lăsat scris ca la înmormântarea ei să se cânte melodia “Duminică mohorâtă”. Se pare că numărul persoanelor pe care compozitorul maghiar le are pe conştiinţă sare de 100. Inclusiv lângă soţia lui, care şi-a fi luat viaţa otrăvindu- se, a fost găsită o copie a “Duminicii mohorâte”. Rezso Seress a decis s-o urmeze în 1968, când s-a aruncat pe geam.

 

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ