Florin Manole: Este nevoie de voință politică și putere pentru combaterea violenței domestice

'Există din ce în ce mai mult interes pentru combaterea acestui flagel, din ce în ce mai multă voință politică care se coagulează în jurul doamnelor din Parlament. (...) Este nevoie să existe voință politică, este nevoie să existe putere pentru a face niște lucruri. Și e bine ca, atunci când ai instrumente și ai puterea de a face lucruri, să nu pierzi nicio ocazie. E păcat să nu folosești orice prilej, orice argument, orice instrument. (...) M-am bucurat să găsesc un proiect important în Ministerul Muncii referitor la 2.000 de comunități rurale din această țară, unde acest fenomen este mai răspândit, din păcate, decât oriunde altundeva, proiect prin care putem să aducem inclusiv organizații pentru drepturile femeilor, care să contribuie ca în aceste comunități să existe inclusiv mai multă educație în sens social', a declarat Manole la dezbaterea 'Tot adevărul despre violență!', organizată de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților.

Potrivit acestuia, un proiect care întârzie de 35 de ani este cel referitor la interzicerea căsătoriei între minori.

'Căsătorie cu ghilimele. Este vorba despre ceva ce nedrept este considerat ca fiind o tradiție și este vorba despre ceva ce, de fapt, încalcă drepturile copiilor, mai ales ale fetelor. (...) Acel proiect cred că va aduce o schimbare importantă. (...) Combaterea violenței împotriva femeilor este departe de a fi o luptă încheiată, iar ingredientul principal în succesul viitor va fi participarea politică a femeilor', a transmis Manole.

Deputații Doinița Ciocan și Remus Lăpușan din Comisia Economică au contextualizat evenimentul de la Palatul Parlamentului, 25 noiembrie fiind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor - un moment în care întreaga lume privește cu responsabilitate spre această realitate.

'O realitate pe care, din păcate, și România o simte dureros. (...) Cifrele, la un anumit moment, ajung să ne sperie: în 2023, mai mult de 100.000 de cazuri de violență domestică. Asta înseamnă, în medie, o intervenție la fiecare cinci minute. Anul acesta, în primele luni, în România s-au înregistrat 14 agresiuni domestice pe oră. Când vorbim despre femei, cifrele sunt și, acceptați ghilimelele, mai grăitoare: în 2022, aproape 44.000 de femei înregistrate ca victime ale violenței domestice. Iar în 2025, până în acest moment, 51 de cazuri de femicid raportate public. Aceste cifre nu sunt statistici seci, sunt vieți, sunt familii, sunt tragedii care, cu mecanisme mai bune, ar fi putut fi prevenite', a declarat Doinița Ciocan.

Tocmai de aceea, a adăugat deputata, Parlamentul României, prin inițiativele legislative și prin dezbaterile promovate, și-a propus susținerea și întărirea politicilor publice în acest domeniu pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.

'Cred cu putere că România poate deveni un spațiu în care femeile sunt protejate, sunt respectate și sunt sprijinite nu doar prin legi, ci prin educație, responsabilitate și solidaritate. Cred cu putere că România poate să devină o țară în care siguranța unei femei nu este o loterie, ci este o garanție. Și vă mai spun un lucru care pare simplu, dar este plin de semnificații. Violența împotriva femeilor nu este un fapt divers. (...) Nu este o problemă de familie și nu este ceva ce trebuie tratat cu resemnare. Este un fenomen care poate fi prevenit prin legislație, prin politici publice și prin solidaritate', a transmis social-democrata.

Deputatul PSD Remus Lăpușan consideră că lucrurile bune pe care le fac alții trebuie aduse în țară.

'Am avut ocazia să vedem ce înseamnă să schimbi piața muncii, să vii cu măsuri active, să le implementezi și să faci bine oamenilor. Sunt multe chestiuni de discutat. Vreau să vă spun că suntem aproape, suntem aici pentru a vă susține și pentru a demonstra împreună că susținem solidaritatea, echitatea și, în primul rând, egalitatea. Și cred că toți facem tot ceea ce trebuie ca lucrurile să se ducă în direcția bună. Suntem aproape', a arătat Lăpușan.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, social-democrata Natalia Intotero, a subliniat sentimentul de unitate în rândul reprezentanților Parlamentului prezenți la eveniment, fapt care demonstrează că violența nu are statut social, nu are culoare politică.

'Vom merge mai departe, în următoarea perioadă vom fi alături de județele pe care le reprezentăm în Parlamentul României, ne vom întoarce acasă și vom întâlni, din păcate, cazuri noi de violență. Și rolul nostru, al tuturor, este acela, bineînțeles alături de societatea civilă - și vă mulțumesc, distinși reprezentanți ai ONG-urilor prezente astăzi aici - de a aduce toate mesajele de astăzi, de aici, în fiecare județ, în fiecare localitate. Pentru că trebuie să recunoaștem, până în momentul de față, România a făcut pași importanți în combaterea acestui fenomen și există programe, proiecte care vin în sprijinul victimelor violenței, dar, din păcate, nu toate sunt cunoscute. (...) Sunt în curs de elaborare inițiative legislative care vor fi adoptate de Parlamentul României, prin care se înăspresc pedepse, se vine cu soluții la problemele cu care se confruntă victimele acestui flagel, care ia o amploare din ce în ce mai mare. Și dorința mea este aceea: Crăciunul, nașterea Mântuitorului, sunt momente foarte frumoase pentru fiecare dintre noi, este unitatea familiei și privim cu speranță spre noul an care vine. Haideți împreună, așa cum suntem astăzi aici, să ducem acest mesaj, aceste activități până la nivelul fiecărui cetățean din fiecare sat, comună, oraș, municipiu', a transmis Natalia Intotero.

Vicepreședintele Senatului, liberalul Mihai Coteț, a punctat că Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor este o zi care ne obligă să vorbim deschis, sincer și ferm despre un fenomen care, din păcate, continuă să afecteze viețile a mii de femei din România.

'Evenimentul organizat astăzi pune accent pe ceea ce este cu adevărat important: accesul victimelor la sprijin real - sprijin financiar, juridic, psihologic și social - pentru că adevărul este acesta: prea multe femei rămân captive într-o relație abuzivă din cauza lipsei resurselor și a fricii. Iar statul are obligația să le ofere toate pârghiile pentru a le elibera. În acest context vreau să subliniez un pas important făcut recent în Parlament, proiectul legislativ privind combaterea femicidului depus la Senat. Pentru prima dată, în legislația românească se definește clar femicidul, uciderea unei femei din motive legate de gen, de control, de dominație. (...) Noi, ca instituții, trebuie să intervenim înainte ca lucrurile să ajungă la extrem. (...) Victimele au nevoie de adăposturi, de consiliere, de sprijin juridic, de protecție imediată, dar au nevoie și de o șansă reală de a-și reconstrui viața, nu doar pentru câteva zile, ci pe termen lung. Violența împotriva femeilor nu este o problemă privată, este o problemă de stat, o problemă a noastră, a tuturor, iar instituțiile trebuie să fie parteneri activi în protejarea femeilor și nu doar observatori', a subliniat senatorul PNL.

Ministerul Justiției rămâne un partener activ și angajat în consolidarea mecanismelor de sprijin, în modernizarea legislației și în protecția efectivă a victimelor, a subliniat Roxana Momeu, secretar de stat.

'Angajamentul celor prezenți astăzi arată că în România există tot mai multă disponibilitate de a privi fenomenul violenței cu responsabilitate și cu dorința reală de schimbare. Trafic de persoane, agresiuni sexuale, hărțuire, orice formă de violență fizică și psihică - ele sunt, bineînțeles, infracțiuni, însă uneori au darul de a nu se prezenta ca atare, ci în forme insidioase, câteodată mascate chiar în spatele unor relații afective. În fața unor astfel de practici, victima poate deveni orice persoană, indiferent de vârstă, mediu sau poziție socială. (...) Un element de subliniat este sustenabilitatea acestui sistem. O parte semnificativă a fondurilor utilizate provine din active confiscate direcționate prin Mecanismul Național pentru Susținerea Prevenirii Criminalității. Este un principiu pe care îl susținem cu fermitate. Resursele provenite din activități infracționale trebuie reorientate către măsuri de protecție și sprijin pentru victime. Toate aceste măsuri funcționează cu adevărat doar atunci când sunt parte dintr-un traseu coerent. (...) Ministerul Justiției rămâne un partener activ și angajat în consolidarea mecanismelor de sprijin, în modernizarea legislației și în protecția efectivă a victimelor. Este un angajament pe termen lung pe care îl abordăm cu responsabilitate și seriozitate', a transmis secretarul de stat.

Evenimentul, care a reunit numeroși participanți, a fost moderat de jurnalista Alessandra Stoicescu. Un mesaj video a fost transmis de comisarul european Roxana Mînzatu.