Întrebarea despre scăderea CAS la care preşedintele Băsescu nu poate da un răspuns

| 24 iul, 2014

REDUCEREA CAS. Preşedintele nu poate oferi un răspuns legitim românilor pentru refuzul său de a aproba reducerea CAS deoarece nu are unul. În ciuda argumentelor ce privesc sustenabilitatea măsurii, de câteva săptămâni Traian Băsescu susţine artificial o dispută pentru a distrage atenţia românilor şi pentru a-l menţine în prim planul mass-media.

După ce timp de câteva săptâmâni Traian Băsescu a combătut reducerea CAS, în ultima zi pe care Constituţia i-o permitea, şeful statului a întors în Parlament legea prin care se putea adopta această măsură începând cu 1 octombrie.

Respingerea proiectului de reducere a CAS a fost motivată în mod repetat de către Traian Băsescu ca urmare a lipsei de sustenabilitate a măsurii, însă datele exerciţiului bugetar curent şi ale celui prognozat pentru anul viitor vin să îl contrazică pe şeful statului. Guvernul a preconizat că diminiuarea contribuţiei la asigurările sociale cu 5% pentru anul viitor va presupune un efort bugetar de 5 miliarde de lei. Reducerea va putea fi posibilă prin creşterea volumului de încasări provenite din CAS, CASS, contribuţiile de şomaj şi impozite pe venit. Astfel, prin această măsură vor fi aduşi la buget 1,3 miliarde lei, acestora adăugându-se alte 1,9 miliarde de lei rezultate din reducerea cu numai 10% a evaziunii fiscale din CAS.

Citeşte şi: PONTA: BĂSESCU poate amâna promulgarea reducerii CAS până în ianuarie dacă o atacă la CCR


Pe de altă parte, asigurarea sustenabilităţii reducerii CAS va fi posibilă şi din recuperarea datoriilor firmelor aflate în insolvenţă, ANAF-ul având de recuperat în acest moment 41 de miliarde de lei de la companiile ce au datori la bugetul de stat. Din recuperarea a numai 15% din datoriile rezultate din insolvenţe vor fi aduşi la buget 6 miliarde de lei care vor fi mai mult decât suficienţi să asigure sustenabilitate. Nu în ultimul rând, reducerea contribuţiilor la asigurările sociale vor putea fi realizate şi din încasările suplimentare din TVA de 1,9 miliarde de lei, ca urmare a investiţiilor pe care guvernul le va derula în lunile următoare.

Citeşte şi: Legea privind reducerea CAS are susţinerea mediului de afaceri, dar şi a opoziţiei


În ciuda argumentelor ce susţin reducerea CAS, şeful statului nu poate explica românilor de ce refuză implementarea măsurii. Dacă statele europene importante pot relaxa fiscalitatea, deşi acestea se află într-o mai mare dificultate economică decât ţara noastră, de ce nu ar putea şi România să facă acelaşi lucru? În acest sens, sunt demne de menţionat cazurile Spaniei şi Franţei care adoptă o serie de măsuri de relaxare fiscală, chiar dacă se confruntă cu un deficit ridicat şi cu o datorie publică mult mai mare decât ţara noastră.

Citeşte şi: TRAIAN BĂSESCU a explicat de ce nu e de acord cu legea pentru reducerea CAS


Astfel, potrivit lui Traian Băsescu, România nu poate adopta reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu un deficit de 2,2% şi cu o datorie publică de 40% din PIB iar Franţa, cu o datorie de 96% din PIB şi 4% deficit poate implementa un plan de reducere a taxelor plătite de companii, în valoare totală de 30 miliarde de euro. Pe de altă parte, Spania, cu o datorie publică de 100% şi cu un deficit de 7% din PIB îşi permite să adopte un program de relaxare fiscală pentru relansarea economiei.

Preşedintele nu poate oferi un răspuns legitim românilor pentru refuzul său de a aproba reducerea CAS deoarece nu are unul. În ciuda argumentelor ce privesc sustenabilitatea măsurii, de câteva săptămâni Traian Băsescu susţine artificial o dispută pentru a distrage atenţia românilor şi pentru a-l menţine în prim planul mass-media. Din păcate, manevrele şeful statului nu fac decât să amâne implementarea unei măsuri mult aşteptate de mediul de afaceri şi de români în general.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
25 iul, 2014
rocky
intrebarea la care Ponta va da un raspuns...
Elisabeta Ponea a fost, pana in 2012, timp de doua mandate, procuror sef la parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Numele ei este implicat si in scandalul dosarului Bercea Mondial - Mircea Basescu. Potrivit Jurnalului National, fostul procuror Eugen Iacobescu a declarat ieri, în cadrul emisiunii “Sinteza zilei” de la Antena 3, că din dosarul Mircea Băsescu-Bercea Mondial au dispărut probe importante. “Doamna Ponea a fost foarte interesată de acest dosar, pentru că s-a deplasat personal pe 28 martie să mi-l ia (...). Am primit ordin să nu mai fac act de urmărire penală”, a spus Iacobescu. Potrivit sursei citate, in vara anului 2012, Elisabeta Ponea a cerut CSM să-i apere reputaţia după ce presa a semnalat că familia sa va conduce instituţiile judiciare din zonă. Scandalul a apărut după ce soţul ei, Ştefan Ponea, a fost numit în fruntea Inspectoratului de Poliţiei al Judeţului Mehedinţi.

Elisabeta Ponea a mai incercat sa ajunga in conducerea DNA, insa promovarea si dupa 2012, insa promovarea ei a fost respinsa. Sotul acesteia, Stefan Ponea, se afla in arest preventiv impreuna cu baronul PSD, Adrian Duicu, sub acuzatia de trafic de influenta.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ