Odobescu: Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de manipula sau de a fi manipulați

'Este o dezbatere și un dialog care ar trebui să continue atât la nivelul instituțiilor românești, dar și la nivelul universităților, al tinerilor, al organizațiilor neguvernamentale, pentru că am văzut pe pielea noastră ce înseamnă să fim vulnerabili, democrațiile se construiesc greu (...), dar riscurile sunt prezente și inclusiv interferențele și trebuie să fim sinceri cu noi, să știm că odată cu războiul din Ucraina, ne confruntăm în plan european și cu un alt tip de război, războiul hibrid, care nu înseamnă numai interferența pe social media, dar și atacuri directe la sistemele democratice. Și este un fenomen cu care ne confruntăm toți în plan european, nu este numai în cazul României. Poate că din cauza anulării alegerilor suntem puțin mai vizibili, dar vreau să vă confirm că aceste fenomene sunt comune tuturor statelor europene (...). Sunt chestiuni extrem de sensibile, pentru că discutăm inclusiv de principii fundamentale democratice, este libertatea de exprimare, dar aici poți să fii foarte clar, libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a manipula sau inclusiv de a fi manipulați', a transmis Odobescu participanților la dezbaterea organizată de Comisia pentru afaceri Europene a Senatului.

Odobescu a punctat că autoritățile române, dar și cele din celelalte țări membre UE, trebuie să se coordoneze pentru a răspunde mai bine acestor provocări.

'Autoritățile române au luat măsuri, sunt fenomene noi cu care încercăm să ne coordonăm cât putem mai bine ca să răspundem acestor provocări. Sunt foarte multe lucruri care trebuie să fie făcute inclusiv în plan european. Să vă dau un exemplu. Dacă discutăm cu o platformă ca să înlăture un conținut ilegal sau neautentic și platforma o face, o face doar pentru România, deci în continuare informația și știrea falsă se propagă în exterior la comunitățile românești. Noi considerăm că acest dialog cu Comisia Europeană, cu instituțiile europene, trebuie să continue pentru că dacă este ilegal în România, trebuie să fie ilegal și în restul statelor UE. Pentru că dacă este un atentat la securitatea noastră, același principiu trebuie aplicat și în plan european. Sunt foarte multe lucruri pe care le învățăm din mers, suntem într-un dialog constant cu partenerii noștri de la Comisia Europeană, cu partenerii noștri din statele membre, învățăm unii de la alții. Dacă ne uităm în aceste zile și Polonia se confruntă, care are alegerile duminică, se confruntă cu aceleași probleme cu care ne-am confruntat noi. Și celelalte state, Germania, Portugalia, se confruntă cu aceleași probleme. Sunt multe de făcut, dar cred că am progresat în acest sens', a detaliat Odobescu.

Ea a menționat că autoritățile române au luat măsuri, însă se confruntă cu fenomene noi și nu întotdeauna instrumentele pe care le au la dispoziție sunt 'cele mai eficiente sau adaptate'.

'Ne confruntăm cu un alt tip de război și nu întotdeauna instrumentele avute la dispoziția statelor noastre sunt cele mai eficiente sau adaptate. (...) Dacă ne uităm, vedem (...) cum se speculează anumite vulnerabilități ale statelor respective. Cum se creează ură, diviziune în societate, cum se atacă instituțiile, cum se creează un război între instituții și lucrurile acestea se creează în timp. Am văzut și în această perioadă nu numai mediul online, vedem și la televiziuni foarte multe știri false care se propagă cu o viteză uimitoare. Măsuri sunt luate la nivelul instituțiilor, noi avem legislație de implementare, poate nu a fost implementată de la început așa cum trebuie. Avem coordonator național și toate instituțiile au încercat cumva să se adapteze la această realitate de o manieră coordonată și să aplice de fapt legea, pentru că este ceea este ilegal în mediul offline este ilegal și în mediul online, iar legea trebuie aplicată. Nu este întotdeauna foarte simplu, pentru că viteza de propagare a acestor informații este foarte rapidă și aceasta impune o cooperare cu platformele, un dialog atât cu platformele, cât și cu societatea civilă. Lucrul acesta s-a întâmplat și de fapt sunt progrese, dacă ne uităm în mediul online sunt progrese în ceea ce privește eliminarea conținutului ilegal, dar și a conținutului neautentic', a spus Odobescu.

În opinia sa, combaterea acestor fenomene este posibilă printr-o educație adecvată în din primii ani de școală, dar și printr-un dialog cu organizațiile neguvernamentale și mass - media.

'Discutăm despre ce am putea să facem, sigur că pleacă de la educație în primul rând și cât de importantă este educația în general. Cât de important este să știm istoria. Dacă știm istorie, știm că niciodată nu o să avem încredere în Rusia, nu o să fie niciodată prietenul nostru, nu o să-și schimbe atitudinea imperialistă față de noi. Avem informații false care se propagă în social media despre Rusia. Știm cu toții că aceasta este realitatea și institutul nostru trebuie să ne ajute să discernem informațiile false de realitate, inclusiv modul în care învățăm copiii să utilizeze mediul online, să aibă capacitatea de a separa informațiile, de a discuta cu părinții, de a discuta la școală. Deci este un dialog pe care trebuie să îl purtăm și avem cu toții o responsabilitate în acest sens (...). Rolul organizațiilor neguvernamentale în acest dialog este esențial. Pentru că ele semnalează, văd, ajută și ajută în general procesul democratic, la fel cum este și media. Ei semnalează și ajută și rolul lor este unul esențial pentru noi și trebuie să sprijinim presa liberă, trebuie să ajutăm societățile, instituțiile neguvernamentale să dialogheze, să sprijine aceste demersuri', a precizat Odobescu.

La inițiativa senatorului Mihai Coteț, președintele Comisiei pentru afaceri europene, Senatul găzduiește, joi, lucrările mesei rotunde 'Scutul european pentru democrație'.

Prin acest eveniment, Comisia pentru afaceri europene din Senat urmărește să colecteze opinii, informații și analize cu privire la modalitățile în care poate fi promovată și consolidată democrația în Uniunea Europeană, urmare a deciziei din 1 aprilie a Comisiei Europene de a solicita puncte de vedere pe aceste teme organizațiilor societății civile din statele membre, apărătorilor drepturilor omului, autorităților naționale, grupurilor de tineret, sectorului privat, precum și mass-mediei. Contribuțiile urmează a fi transmise Comisiei Europene și vor fi integrate într-un document ce va fi publicat în al treilea trimestru al anului 2025.