Țoiu: Marea Neagră e, în acest moment, unul dintre cele mai riscante locuri pentru un navigator

'Marea Neagră în acest moment este unul dintre cele mai riscante locuri pentru un navigator. Numărul de decese din ultima vreme depășește practic riscurile din alte zone de comerț maritim', a afirmat Țoiu, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.

Ea a adăugat că numărul de incidente la Marea Neagră s-a intensificat în ultima perioadă și nu există elemente care să indice o diminuare a acestora în perioada imediat următoare.

'Nu avem, în acest moment, indicii să presupunem că ele vor scădea în perioada imediat următoare, decât dacă reușim, prin efortul diplomatic, să ajungem la un armistițiu. (...) Marea Neagră este o arteră esențială pentru comerțul cu grâne. În momentul în care a devenit și Marea Neagră un punct de blocaj, așa cum se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz sau Bab el-Mandeb, asta a fost direct vizibil în indexul global al prețului hranei și direct vizibil în componenta de inflație generată de prețul grânelor în anumite țări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu și din Africa', a explicat Oana Țoiu.

Potrivit acesteia, armistițiul la Marea Neagră reprezintă un obiectiv important, inclusiv pentru țările importatoare, însă demersul este blocat de Federația Rusă. Armistițiul ar contribui inclusiv la construirea încrederii necesare pentru negocierile de pace, a punctat Țoiu.

'Partea română a co-organizat împreună cu Comisia Europeană, cu Franța și cu Ucraina, segmentul din marja Adunării Generale ONU care a adus participarea a peste 30 de țări, bună parte la nivel de miniștri de Externe, pentru a avea acest efort comun, pentru a pune presiune pe Rusia și a întări canalul diplomatic pentru a cere un armistițiu', a declarat ea.

Țoiu a amintit că pe 20 octombrie va avea loc Adunarea generală NATO dedicată securității la Marea Neagră, convocată de secretarul general Mark Rutte, în urma întâlnirii cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Bulgariei.

'În ceea ce privește cerințele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât și la nivelul finanțării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziția României cere întărirea Flancului estic și, evident, întărirea capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră', a indicat ea.

Conform analizelor UE, intensificarea atacurilor Federației Ruse reprezintă o tactică pentru a pune presiune asupra economiei Ucrainei, în special înainte de iarnă, a menționat ministrul interimar de Externe.

Ea a evidențiat că Ministerul Apărării a acordat prioritate achizițiilor care vizează capabilități în zona navală, a radarelor și la nivelul protecției civile.

'În ce privește protecția infrastructurii critice, un pas pe care l-am făcut este întărirea colaborării trilaterale cu Bulgaria și cu Turcia; finalizarea conceptului pentru hub-ul de securitate maritimă, care are și o componentă de creștere a analizei situaționale și a capacității de a răspunde la interferențe hibride. La nivel NATO, chiar în săptămâna care urmează, există o întâlnire a experților pentru protecție a infrastructurii critice și ne dorim ca anul viitor să fim cei care o găzduim în România', a informat Oana Țoiu.

Ea a mai anunțat că, joi, în cadrul unei discuții cu ministrul de Externe al Lituaniei, a fost convenit schimbul de practici în domeniul securității maritime.

'În ceea ce privește perspectiva de protecție militară, noi am reușit în acest an să creștem nivelul de colaborare al țărilor aliate de la Marea Neagră - România, Bulgaria și Turcia. Ne-am bazat pe o colaborare trilaterală care exista deja în activitățile de deminare, pentru a păstra navigația pe Marea Neagră sigură. A fost crescut nivelul de colaborare și pentru a proteja infrastructura critică', a completat ministrul interimar de Externe.