Președintele s-a supus propunerilor premierului pentru funcțiile de procurori șefi

| 15 mai, 2013

Președintele Traian Băsescu a dat aviz pozitiv candidaților propuși pentru șefia Parchetelor, după ce s-a întâlnit cu aceștia în scop de evaluare. De asemenea, decizia lui Traian Băsescu dezvăluie adevăratul rol pe care acesta îl are în relația de coabitare cu Victor Ponta, cel de actor politic supus, fără putere, forțat să accepte deciziile majorității USL.

De asemenea, decizia marchează și finalul unei perioade de controverse și suspiciune generalizată privind planurile ascunse ale președintelui de a respinge nominalizările făcute de ministrul interimar al Justiției de la acea dată, Victor Ponta.

În primele zile ale lunii aprilie, premierul Victor Ponta a transmis nominalizările sale pentru conducerea Parchetului General și a DNA într-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii. Prim-ministrul a făcut propunerile din funcția de ministru interimar al Justiție, pe care a ocupat-o după demisia fostului ministru Mona Pivniceru, care nu a reușit să avanseze procesul.

Principala motivație pentru demararea procedurii de numire a procurorilor șefi a fost prezentată de premier ca fiind dorința de a menține stabilitatea sistemului judiciar din România și de a-l împiedica pe Daniel Morar să ocupe funcțiile de conducere în mod abuziv. Mandatul interimar al lui Morar expira la acea dată, iar în lege nu se puteau găsi posibilități de evitare a unei situații de nelegalitate a actelor emise de acesta.

Soluția practică pentru decizia premierului a venit chiar din partea președintelui Traian Băsescu, care i-a propus fostului șef al DNA funcția de judecător în cadrul Curții Constituționale. Așadar, decizia de îndepărtare a lui Daniel Morar de la șefia procurorilor a venit din partea premierului și a fost susținută de Traian Băsescu.

De asemenea, la acea dată a avut loc și o tentativă de tergiversare a procesului de numire a procurorilor șefi din partea CSM, care a stabilit o dată târzie pentru audierile celor nominalizați. Pentru ca numele acestora să ajungă la președintele Traian Băsescu, procedura prevedea că era necesar avizul consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, datorită necesităților de stabilizare a situației din justiție, decidenții din CSM au fost forțați să grăbească procesul.

Așadar, actualul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis săptămâna trecută președintelui propunerile pentru numirea în funcţiile de conducere de la PÎCCJ, DNA şi DIICOT a celor şase procurori avizaţi pozitiv de CSM. La scurt timp după aceasta, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Bogdan Oprea, a anunțat că președintele și-a programat întâlniri cu procurorii propuși, urmând apoi să dea un aviz final privind numirile acestora în funcție.

După finalizarea acestor întâlniri Traian Băsescu a decis să dea aviz pozitiv procurorilor propuși: Tiberiu Niţu - pentru funcţia de procuror general al României, Dimitrie Bogdan Licu - prim-adjunct al procurorului general, Codruţ Olaru - adjunct al procurorului general, pe Laura
Codruţa Kovesi- șef al Direcției Naționale Anticorupție, Alina Bica – șef al DIICOT, iar Elena Georgiana Hosu - adjunct şef DIICOT.

Asumarea directă din partea lui Traian Băsescu a numirilor făcute de Victor Ponta arată că președintele a decis să renunțe la atitudinea sa ostilă față de noua putere, cel puțin în această privință, și să se supună voinței majorității USL.

Este un pas înainte pe care Traian Băsescu îl face, arătând că este capabil de o atitudine echilibrată și de responsabilitate politică. Dacă ar fi refuzat numirile, președintele ar fi încălcat în mod flagrant prevederile acordului de bună-înțelegere pe care l-a semnat cu premierul Victor Ponta.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ