Ţii cură de slăbire? E bine să ştii asta

| 12 mai, 2014

O calorie este doar o unitate de măsură a energiei – cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius la o presiune atmosferică standard. Asta e valabil atunci când vorbim despre caloriile din alimente. Mâncarea furnizează energie, iar corpurile noastre au nevoie de aceasta pentru a funcţiona pe parcursul zilei.

Sper să ard cam 100 de calorii în timp ce scriu articolul acesta. Dacă nu, gustarea asta de 100 de calorii nu o să fie o alegere pe-atât de sănătoasă pe cât am crezut şi mi se va aşeza direct pe şolduri, scrie www.todayifoundout.com.

În al doilea rând, este important să reţinem şi că acele calorii din mâncare sunt, de fapt, kilocalorii, deci avem 1000 de calorii pentru fiecare calorie menţionată pe ambalaj.

Producătorii obişnuiau să calculeze numărul de calorii folosind o „bombă calorimetrică”. Acest proces implica aşezarea alimentului într-un recipient închis, plin cu apă. Apoi mâncarea se ardea folosind energie electrică. După arderea ei completă, se măsura temperatura apei, pentru a se vedea cu câte grade crescuse şi, astfel, câte calorii fuseseră folosite.

În 1990, prin Actul de Etichetare şi Educare în Alimentaţie, Administraţia Medicamentelor şi Alimentelor (în engleză, Food and Drug Administration sau FDA) a început să le ceară producătorilor să menţioneze pe ambalaj cantitatea de substanţe nutritive şi de calorii pe care le conţineau produsele lor. Acest act a dus la renunţarea la metoda bombei calorimetrice pentru determinarea numărului de calorii din alimente. Unul dintre motivele acestui fapt a fost facilitarea procesului şi reducerea costurilor necesare pentru ca producătorii să îndeplinească standardele. Un altul a fost acela că bomba calorimetrică măsura toate caloriile disponibile din produs. Cum majoritatea alimentelor conţin componente non-digerabile, precum fibrele, care trec prin sistemul nostru digestiv şi sunt eliminate sub forma „negreselor” zilnice, asta ducea la o supraestimare considerabilă a caloriilor ingerate atunci când se folosea metoda bombei calorimetrice. În locul acesteia, au început să folosească o metodă mai simplă, cunoscută drept sistemul Atwater.

Această abordare presupune calcularea caloriile disponibile cu ajutorul substanţelor nutritive din alimente care conţin energie, precum proteinele, carbohidraţii, lipidele şi alcoolul. Se folosesc tabele de referinţă standard pentru ingredientele comune, bazate pe densitatea lor energetică: 4 kilocalorii pentru proteine, 4 şi pentru carbohidraţi, 3 pentru acizii organici, 9 pentru grăsimi, 7 pentru alcoolul potabil (etanol). Nu-i de mirare că toată berea aia îmi face burta aşa pufoasă! Are de peste 1,5 ori mai multe calorii decât proteinele şi carbohidraţii (merită din plin, totuşi).

Deci, ca să luăm un exemplu concret, să spunem că gustarea aceea delicioasă pe care o iei înainte să sari pe banda de alergare conţine 5g de proteine, 10g de carbohidraţi şi 15g de lipide. Pe eticheta de pe ambalaj ar scrie atunci că are 225 de calorii (225 000 de calorii pentru cei care nu suportă simplificările exagerate care pot da naştere unor concepţii greşite).

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ