Top cinci moduri prin care putem deveni mai inteligenţi

Studiile din ultimii ani au indicat nu numai că ne putem dezvolta inteligenţa fluidă, dar şi că putem face asta la orice vârstă. În plus, potrivit specialiştilor, cu cât ne antrenăm mai mult inteligenţa fluidă, cu atât avem mai mult de câştigat, notează descoperă.ro

Conform unui studiu revoluţionar intitulat Improving Fluid Intelligence with Training on Working Memory şi realizat de Jaeggi, Buschkuehl, Jonides şi Perrig, s-a descoperit că oamenii s-ar putea să aibă control asupra inteligenţei lor, având capacitatea de a o dezvolta prin antrenament.

Antrenamentul pentru îmbunătăţirea inteliginţei durează, în general 15 - 25 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, iar rezultatele cercetărilor au indicat că rezultatele mulţumitoare se observă chiar şi după doar 4 săptămâni de practică.

Cinci "antrenamente" pentru inteligenţă

1. Caută noutatea

- Atunci când cauţi noutatea, se petrec mai multe lucruri. În primul rând, cu fiecare experienţă nouă pe care o ai creezi noi legături sinaptice. În timpul procesului de învăţare, aceste conexiuni se construiesc una peste alta, cresc activitatea neuronală şi crează şi mai multe conexiuni care la rândul lor formează alte conexiuni.

- De asemenea, noutatea creşte producţia de dopamină lucru care nu numai că duce la o dezvoltarea motivaţiei , dar stimulează şi neurogeneză (adică formarea de noi neuroni) pregătind creierul pentru învăţare. Tot ce trebuie să faci este să îşi doreşti să afli informaţii noi.

Aşadar, în încercarea de a-ţi dezvolta capacitatea cognitivă caută mereu noutatea, experienţe care îţi extind orizonturile, citeşte o carte despre un domeniu necunoscut ţie, învaţă să cânţi la un instrument, urmează cursurile unei noi specializări.

2. Caută provocări

- Execiţii prin jocuri de tipul celor care „te fac mai deştept”: cum ar fi Sudoku.

- pentru a-ţi determina creierul să realizeze noi conexiuni şi pentru ca acestea să rămână active  trebuie să găsim mereu activităţi noi care să ne provoace şi să ne solicite.

3. Gândeşte creativ

- Cogniţia creativă presupune gândire divergentă (o gamă largă de subiecte), realizarea unor asocieri între idei şi generarea unor opinii noi, originale. Pentru a face acest lucru aşa cum trebuie, avem nevoie ca ambele emisfere ale creierului să coopereze.

- Metodele de predare creativă în şcoli au arătat că sunt mai eficiente. În urmă cu mai mulţi ani, dr. Robert Sternberg, fost decan al Universităţii Tufts a fondat centrul PACE (Psychology of Abilities, Competencies, and Expertise) din Boston, a creat metode inovatoare de predare creativă în şcoală, dar a şi generat proceduri de evaluare care au testat studenţii într-un mod prin care să îi determine pe aceştia să găsească rezolvări într-un mod creativ, analitic şi practic şi să nu simtă nevoia de a memora posibilele variante de răspuns. Studenţii care au învăţat după metoda inovatoare au primit note mai mari la şcoală, comparativ cu ceilalţi studenţi.

4. Alege calea mai grea

- Creierul, la fel ca trupul are nevoie de exerciţii. Dacă încetăm să ne mai folosim capacitatea de a rezolva probleme sau capacităţile cognitive, cele spaţiale sau logice, nu numai că nu ne vom îmbunătăţi starea creierului, dar el va intra în declin. Este foarte adevărat că tehnologia este utilă, dar dacă ne bazăm numai pe ea, aptitudinile noastre cognitive vor fi din ce în ce mai slabe.

- Există momente când este imperios necesar să utilizăm tehnologia, dar în egală măsură sunt şi situaţii în care nu suntem presaţi de timp şi atunci ar fi mai bine să refuzăm „scurtăturile” şi să ne folosim creierul.

5. Socializarea

- Prin networking, realizat  fie prin social media, fie prin interacţiuni faţă-în-faţă, ne expunem la situaţii care fac ca cele patru puncte menţionate mai sus să fie mai uşor de realizat. Expunându-ne la oameni, idei şi medii noi avem mai multe oportunităţi pentru dezvoltarea cognitivă.

- Schimbul de informaţii ne face să vedem lucrurile şi din alte perspective sau să gândim lucrurile într-un mod pe care poate nici nu ni l-am imaginat. Învăţarea, în sine, presupune ca noi să ne expunem la lucruri şi situaţii noi, iar networking-ul ne ajută să facem asta mai uşor.