Banii europeni trebuie dați pe mâna unor oameni cu bani

Dezvoltarea economică și socială a României depinde de fondurile europene nerambursabile. Efervescența cu care societatea a privit aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a fost strâns legată de două teme. În primul rând, libera circulație a forței de muncă și în cel de-al doilea rând, fondurile structurale și de coeziune de care România, în calitatea sa de stat membru UE beneficiază.

România are la dispoziție un total de 19,668 de miliarde de euro alocați în exercițiul financiar 2007-2013 prin programele operaționale și sectoriale aferente. Din aceste fonduri 12,661 miliarde sunt alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergență”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Fondurile europene au ocupat sistematic locuri de top în programele de guvernare ale tuturor marilor competitori politici din România ultimilor 10 ani. Cu toate acestea, este de-a dreptul dezolantă performanța, sau mai bine zis contraperformanța pe care România a obținut-o în materie de absorbție fonduri europene, până acum în 2013.

Guvernarea USL a reușit pentru prima oară și poate contrar așteptărilor să dea o speranță autorităților publice și de asemenea privaților care au încercat să acceseze fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Creșterea cu 103% a ratei de anul trecut și până astăzi, în contextul blocării unor surse importante de finanțare cum ar fi POSDRU sau POS Mediu este un merit pe care indiferent de simpatiile politice pe care le ai trebuie să îl recunoști ca fiind al USL.

Odată cu venirea la guvernare a USL fondurile europene au început să miște. Avem din ce în ce mai multe dezbateri publice pe această temă și eu cred că lumea a început să fie mult mai interesată de cum poate și de ce poate să facă pentru a atrage câți mai mulți bani europeni. Premierul Ponta este prezent la întâlniri cu reprezentanții autorităților de management, cu ministrul Fondurilor Europene și cu alți membri ai cabinetului responsabili de absorbția fondurilor europene pentru a lucra la eficientizarea sistemului care se pare că începe să funcționeze. Poate și recenta apropiere de Polonia care a avut loc de asemenea sub semnul prieteniei între Victor Ponta și Donald Tusk, premierul Poloniei ne-a dat ocazia să aplicăm și în România rețeta câștigătoare cu care polonezii au ajuns la o cotă de contractare de 88% și la o rată de absorbție de peste 51% din cele peste 60 de miliarde de euro puse la dispoziție de către CE.

Este foarte interesant să observăm ce s-a întâmplat în România anului 2013. Programul Operaţional Regional (POR) avea la 1 mai 2012 o rată de absorbţie de 15,04%, la numai un an de la această dată POR are o rată de absorbție de 29,56% din fonduri, iar plăţile intermediare de la CE se ridică la 1,1 miliarde euro. O primă rată de absorbție care s-a dublat în ultimul an.

O altă creștere spectaculoasă se găsește la POS Mediu, de data această chiar de trei ori față de aceeași perioadă a anului 2012. De la o rată de absorbție de 4,37% anul trecut, acum programele de mediu finanțate prin POS Mediu au obținut 697,5 milioane euro în speță, 15,46% rată de absorbție.

Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane a fost suspendat la începutul lunii august 2012 ca urmare a deficiențelor cauzate de gestionarea defectuoasă a programului de către guvernarea PDL. Cu toate acestea, față de aceeași perioadă a anului trecut, POSDRU a crescut de la o rată de absorbție de numai 5,4% la una de 16,2%. Cu o sumă de 565,7 milioane euro, plăți efectuate POSDRU și-a triplat performanța pe parcursul a unui singur an.

Exemplele pot continua, dar ceea ce este cert este faptul că progresele înregistrate în materie de fonduri europene se datorează unui management eficient a structurii guvernamentale care intermediază relația între beneficieri și Comisia Europeană.

Una din cele mai mari deficiențe a sistemului care persistă încă din păcate este salarizarea personalului din autoritățile de management de la nivelul ministerelor. Este greu de crezut că funcționarii care lucrează cu o responsabilitate enormă de a rezolva sute de dosare în valoare de zeci sau chiar sute de milioane de euro pot câștiga într-o autoritate de management de la 750 de lei până la 3.000 de lei. Sumele sunt derizorii și este evident că tinerii profesioniști în domeniu se îndreaptă spre mediul privat care le oferă o remunerație decentă în comparație cu ce ar primi la stat. Supraîncărcarea resursei umane din AM-uri și subfinanțarea acesteia la nivel de salarizare sunt două cauze cumulative care dăunează sistemului de absorbție a fondurilor europene.

Dacă mai devreme spuneam că actuala guvernare poate crește speranța publică în absorbția eficientă a fondurilor europene acum vreau să îmi întăresc afirmația spunând că guvernul va introduce un sistem special de salarizare a funcționarilor din AM-uri. Toate guvernele precedente știau că această problemă există și, cu toate astea nu au făcut nimic. Ponta a declarat că "După ce am deblocat programele, funcţionarii din autorităţile de management trebuie plătiţi cât de cât mai bine" și cred că acest lucru nu poate fi combătut de nimeni, nici măcar de opoziția politică.

Cred că avem o oportunitate să dezvoltăm un sistem eficient pentru dezvoltarea structurilor care gestionează fondurile europene. Acest obiectiv nu este unul pe termen scurt și chiar dacă implementarea cu maximă celeritate a acestuia poate să aducă beneficii imediate economice și structurale României, experiența pe care o putem câștiga acum se va aplica și în exercițiul financiar 2014-2020.

Ineficiența dovedită a guvernărilor din perioada 2009-2012 se observă simplu din calcularea ratei de absorbție de la nivelul anului 2012. România a absorbit aproximativ 7% din totalul fondurilor puse la dispoziția României în decurs de 4 ani. Un calcul simplu ne dă o rată de 0,8% absorbție pe lună. În anul 2012 – 2013 deja înregistrăm o creștere anuală de peste 7%, mai mare decât rata de absorbție obținută de România timp de 4 ani.

Introducerea experților privați în sistemul de evaluare a dosarelor este din nou o măsură care se pare că va avea efecte benefice pentru scoaterea din letargie a sistemului de absorbție românesc. Numărul foarte mare de dosare care trebuiesc procesate de un număr foarte mic de funcționari prost plătiţi face parte dintr-o ecuație perdantă pentru România. Finalul anului 2013 va fi un moment de analiză a măsurilor luate de ministrul fondurilor europene și de guvern în ansamblu. În orice caz, o investiție de 7 milioane de euro pentru posibilitatea majorării considerabile a sumelor atrase de la UE, care intră în economia românească, care generează locuri de muncă și în sine bunăstare și dezvoltare socială este o investiție binevenită.

Rezultatele acestei măsuri șoc pentru sistem rămân de văzut spre finalul anului. Cu toate acestea, se pare că vorbim despre o măsură curajoasă care va preveni pierderea unor sume de peste 6,5 miliarde de euro pentru România.

Dacă măsurile de acest gen vor continua, România se va putea plasa pe un făgaș pozitiv între statele UE în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în vederea conturării unei strategii pentru cadrul financiar 2014-2020. Eliminarea fraudei din sistem și eficientizarea măsurilor interne de audit și în tandem cu măsuri de scădere a resurselor de timp necesare pentru procesarea dosarelor de finanțare sunt obiective realizabile pe care România și le poate asuma pe parcursul următorilor ani.