Băsescu a uitat cum îşi plătea clientela din banii ASF?

În ultima săptămână, controversele privind veniturile încasate de conducerea ASF şi criza din USL au ţinut capul de afiş al agendei media. Ca de fiecare dată, temele de prim-plan nu-i pot scăpa preşedintelui, care a considerat ca e momentul să intervină pentru a poza în apărătorul intereselor românilor.

Doar că tentativa şefului statului de a pune la zid conducerea ASF capătă un efect de bumerang pe care Traian Băsescu probabil că nu l-a anticipat. Că o recunoaşte sau nu, liderul de la Cotroceni şi-a instalat în perioada Guvernului Boc propriii clienţi politici în funcţii-cheie în structurile similare existente la acea vreme. Desigur, nu vorbim despre Autoritate de Supraveghere Financiară – care nu fusese constituită la acea vreme – ci despre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, structurile care au fost comasate generând în aprilie 2013 actuala ASF.

Iar probele în acest sens sunt furnizate chiar în comunicatul Autorităţii remis miercuri presei: "Spre exemplu, domnul Constantin Buzoianu, descris de presă ca fost şef al Miliţiei Economice din portul Constanţa şi un apropiat al preşedintelui României, nominalizat politic pentru funcţia de preşedinte al CSA, sub mandatul căruia societatea Astra nu a primit nicio sancţiune semnificativă, a avut într-un interval de două luni venituri de 151.851 de euro. Fostul comisar al CNVM, Gheorghe Albu, nominalizat politic pentru această poziţie, a avut în ultimele două luni înainte de înfiinţarea ASF venituri de 69.816 euro. Fostul comisar al CNVM, Stefania Ferencz, descrisă de presă drept 'secretara domnului Boc', a avut în ultimele două luni înainte de înfiinţarea ASF venituri de 64.131 de euro", se arată în finalul comunicatului ASF.

Cu alte cuvinte, clientela politică din jurul lui Traian Băsescu prospera bine-mersi în urmă cu câţiva ani, încasând venituri cu adevărat indecente faţă de politica salarială actuala de la ASF. La acel moment, şeful statului nu a avut nici cea mai mică intenţie în a ieşi public şi a-i condamna public pe protejaţii săi care obţineau venituri de peste trei ori mai mari faţă de cele pe care le-au încasat actualii membri ai board-ului Autorităţii.

Prin urmare, încercarea lui Traian Băsescu de a-i pune la punct ASF-ul denotă o abordare ipocrită. Şeful statului nu are legitimitatea să-i acuze pe cei din conducerea Autorităţii că ar obţine venituri indecente, din moment ce, în perioada guvernelor PDL, clientela politică afiliată Cotroceniului îşi permitea un adevărat huzur din bani publici.

În acest context, trebuie remarcat că niciunul dintre privilegiaţii guvernării portocalii nu a dat socoteală pentru că ar fi avut venituri nepermis de mari şi mai ales nejustificate în raport cu activitatea desfăşurată. În schimb, Traian Băsescu ignoră toate aceste fapte, ca şi cum nici nu s-ar fi întâmplat, şi acuză aşa-zisa căpuşare a ASF de către o clientelă politică aflată exclusiv în închipuirea şefului statului. Cert este că românii nu au memoria într-atât de scurtă pe cât speră Traian Băsescu, iar acuzaţiile aduse se vor întoarce împotriva sa şi a clienţilor politici care, în trecut, au fost abonaţi la robinetul banului public în timp ce populaţiei i se cerea să strângă cureaua pe motiv de austeritate.