Câinii fără stăpân se uită la lupta dintre oameni

Cazul micuţului Ionuţ Anghel ucis de haita de maidanezi este departe de a fi închis. Au trecut mai bine de trei săptămâni de la tragedie, problema de fond nu s-a rezolvat, în schimb, se adânceşte prăpastia dintre taberele pro şi contra câinilor comunitari.

Subiectul este prelungit artificial de televiziuni pentru a aduna câteva puncte de rating, iar în cele mai multe rânduri invitaţii din studio depăşesc limita bunului simț. Se observă o indiferenţă şocantă faţă de drama familiei Anghel, de la o zi la alta apar
noi speculații, săgeți otrăvite aruncate dintr-o tabără în alta. Ultima inepţie fost lansată de Asociația Caleidoscop care intenționează să ceară Parchetului deshumarea copilului…

O altă dilemă se învârte în jurul audierii martorului cheie. Presa insistă pe faptul că acest martor este audiat abia acum, deşi anunţase încă de o săptămâna că ar putea ajuta în anchetă. De asemenea, circulă informaţia legată de câinele de luptă găsit mort în zona în care Ionuţ a murit.

Trebuie amintit că această fumigenă a fost aruncată pe sticlă mai întâi de C.V. Tudor la scurtă distanţă de o alta - Ionuţ ar fi căzut în mâna unui pedofil. Zvonul a fost infirmat de medicii veterinari. Conform expertizei efectuate reiese că leşul este al unui câine maidanez şi nu al unui câine de rasă, așa cum au speculat reprezentanţii unor ONG-uri. În toată această luptă absurdă nu și-a pierdut capul persoana care suferă cel mai tare, Andreea Anghel, mama lui Ionuț:  “Este o anchetă în desfăşurare şi să lăsăm organele statului să îşi facă datoria şi să dea rezultatele anchetei.”

Potrivit ultimului studiu dedicat prezenției maidanezilor pe străzi, peste 90% din respondenți s-au pronunţat pentru soluţia prin care animalele să fie luate de pe străzi. Românii optează pentru - sterilizarea şi plasarea în adăposturi 34%, 32% susţin că trebuie sterilizaţi şi daţi spre adopţie, iar dacă nu sunt adoptaţi să fie eutanasiaţi, în timp ce restul optează pentru eutanasierea directă.

Dacă ar fi să rezumăm aceste răspunsuri, rezolvarea problemei se găseşte în Legea proaspăt votată în Parlament. Actul normativ prevede prelungirea de la şapte la 14 zile lucrătoare a termenului în care un câine din adăpost poate fi revendicat sau adoptat, gratuit. După cele 14 zile, autoritatea locală poate decide eutanasierea câinilor sau prelungirea şederii lor în adăpost, cu condiţia să aibă resurse financiare pentru întreţinerea padocurilor. Preşedintele a anunţat că va promulga fără reţineri Legea, ultima piedică - sesizarea de neconstituţionalitate pe care Curtea o va discuta pe 25 septembrie.

Actul normativ reglementează practica eutanasierii în anumite circumstanţe. Se evită reeditarea unui măcel, precum cel din timpul primului mandat la Primaria Generală al lui Traian Băsescu, care s-a dovedit inutil, un experiment sinistru care s-a întors ca un bumerang împotriva bucureştenilor. Nu mai puţin gravă este şi atitudinea zecilor de ONG-uri care au tratat superficial chestiunea patrupedelor.

Câinii erau prinși, “sterilizaţi” şi aruncaţi înapoi în stradă unde se înmulţeau. Pe scurt: circuitul câinilor în capitală - un business de succes pentru aceste fundaţii, care au investit zero lei în amenajarea adăposturilor.

Soluții eficiente au fost aplicate în Braşov, Oradea, Zalău, Tg. Mureş sau Vaslui, orașe care au rezolvat problema câinilor comunitari. Bucureştiul are de unde învăţa, cu o singură condiţie - o strânsă colaborare între Primăria Generală şi primăriile de sector. Capitala este o urbe cu peste două milioane de locuitori şi 230 kilometri pătraţi, de aceea implementarea unei strategii unitare pe zone mai mici, bine definite, poate asigura succesul noii Legi.