Ce s-a întamplat, de fapt, cu investițiile în cercetare

| 26 aug, 2013

Cele 19 institute de cercetare funcționează așadar într-un regim de autofinanțare, dar pot primi bani și de la bugetul de stat. Anul acesta ministerul Cercetării a alocat 56,79 milioane de lei, fonduri mai puține ca în 2012 mai ales datorită redistriburii sumelor către Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru fizică şi inginerie nucleară, care este implicat în proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics).

Datele privind sumele alocate de Guvern în 2013 pentru a sprijini investiţiile făcute de cele 19 institute de cercetare-dezvoltare din România arată că strategia de alocare a fondurilor a înregistrat schimbări benefice pentru domeniu.

Realizându-se o prioritizare a investițiilor – pe primul loc fiind proiectul Laserului de la Măgurele, unele institute au demonstrat că principala sursă de finanțare nu trebuie să fie neapărat bugetul de stat, acestea având capacitatea de a se autofinanța și de a semna contracte private. Totuși, unor institute le-au fost acordate sume importante de bani în 2013, deși în 2012 acestea aveau finanțare zero.

Cele 19 institute de cercetare funcționează așadar într-un regim de autofinanțare, dar pot primi bani și de la bugetul de stat. Anul acesta ministerul Cercetării a alocat 56,79 milioane de lei, fonduri mai puține ca în 2012 mai ales datorită redistriburii sumelor către Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru fizică şi inginerie nucleară, care este implicat în proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics).

Așadar, cei mai mulți bani i-a primit proiectul Laserului de la Măgurele, decizia având la bază faptul că avantajele, atât materiale cât și cele ce privesc prestigiul adus, au o importanță foarte mare pentru locul României în cercetarea europeană și mondială și oferă o oportunitate cercetătorilor români să lucreze la cele mai înalte standarde tehnologice și științifice. Institutul a primit anul trecut 57,13 milioane lei de la bugetul de stat, pentru investiţii, iar în 2013 îi sunt alocate alte 38,79 milioane lei din aceeaşi sursă.

Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect european de cercetare științifică, în care 13 țări europene colaborează pentru construirea celui mai puternic laser din lume, care va transforma România, alături de Europa, într-un pol de atracţie pentru cercetătorii din întreaga lume. ELI conține trei proiecte complementare, iar Cehia, Romania si Ungaria sunt statele gazdă care vor construi fiecare câte o componentă. Dintre cei trei piloni ai proiectului ELI, pilonul a cărui construcție revine României, ELI - Nuclear Physics (ELI-NP), este cel mai complex.

Prin realizarea infrastructurii ELI-NP, România atrage fonduri europene în valoare de 243 milioane de euro. Rata de confinanţare din partea României pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 17%, participarea ţării la finanţarea proiectului fiind de 50 de milioane de euro.

Mai departe, este un fapt demn de apreciat faptul că unele institute cărora nu au fost alocate sume mai mici datorită constrângerilor bugetare, au reușit să obțină contracte de cercetare și credite de investiții cu valori considerabile, de peste 7 milioane de lei fiecare. Principalul motiv care stă la baza acestor decizii este că aceste institute au capacitate dezvoltată de autofinanțare.

În această categorie se încadrează, de exemplu, Institutului Naţional de cercetare-dezvoltare pentru fizică tehnică IFT din Iași, care a contractat credite de investiții de 7,69 milioane de lei și Institutul de cercetare-dezvoltare pentru microtehnologie din Bucureşti, care a obținut 7,58 milioane de lei din contracte de cercetare.

În același timp, Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru ştiinţe biologice din Bucureşti a primit anul acesta 2,7 milioane de lei, în condițiile în care anul 2012 a însemnat o alocare zero de la bugetul de stat.

De asemenea, pentru Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare chimico-farmaceutică din Bucureşti suma alocată a crescut de 22 de ori față de perioada guvernării PDL, de la 150.000 în 2012 la 3.346.000 de lei în 2012.

Așadar, deși banii de la buget au fost redistribuiți, prioritizarea investițiilor s-a făcut având în vedere strategia din cercetare pe termen lung, în cadrul căreia proiectul Laserului de la Măgurele ocupă locul principal și necesită cel mai mult sprijin. De asemenea, fondurile au fost împărțile și în funcție de necesitățile institutelor – dacă unele au reușit să se autofinanțeze în mod sustenabil, atunci n-au mai avut nevoie de un volum mare de fonduri pentru investiții de la bugetul de stat.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
26 aug, 2013
obiectiv
pai uite Stefane ce s-a intamplat...
si-au dat cu parerea tot felul de nepriceputi despre ce,cum,de ce este cu cercetarea....
din nefericire, unii dintre ei ,au fost chiar decidenti politic...
in atare conditii,parerea ta,evident tot fara o minima expertiza,nici nu mai conteaza...

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ