Fostul ministru de tristă amintire "Altă întrebare", prins în flagrant cu OUG 13, se află la butoanele siluirii justiției și în 2019, la fel ca în 2017.

Florin Iordache, pus de Dragnea președinte al "Comisiei speciale de modificare a legilor justiției și a Codurilor penale", i-a convocat pe colegii senatori și deputați pentru ședința finală de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală.

Planul lui Liviu Dragnea este simplu: să treacă miercuri cele două coduri și prin Camera Deputaților, for decizional, la doar câteva zile după ce l-a aruncat peste bord pe Tudorel Toader, cel care n-a vrut să dea în Guvern ordonanțele funeste.

Pentru ca cele două acte normative să fie adoptate în forma dorită de PSD, este nevoie de votul deputaților UDMR sau al minorităților, deoarece PSD și ALDE nu mai au majoritate în Camera Deputaților.

În ciuda criticilor dure din partea Comisiei de la Veneția și a altor instituții internaționale specializate, coaliția PSD-ALDE a menținut modificările controversate aduse celor două Coduri penale, sub pretextul că "sunt constituționale".

Modificările la Codurile penale, adoptate de Senat

Capcana întinsă de Dragnea României: modificări toxice la Codurile Penale

Strategia machiavelică a PSD este să forțeze trecerea unor modificări nocive la Codurile penale, sub pretextul că au trecut de filtrul Curții Constituționale.

"Dacă sunt considerate constituționale de CCR, nu înseamnă că nu sunt și nocive", explicat Stelian Ion la Realitatea TV.

Alianța PSD-ALDE vrea să impună rapid prin "comisia Iordache" o serie întreagă de articole controversate, cum ar: reducerea termenelor de prescripție, reducerea termenelor necesare pentruliberarea condiționată, abrogarea neglijenței în serviciu, modificarea definiției traficului de influență, dar și cea a grupului infracțional organizat. O altă prevedere acceptată de CCR, la Codul de procedură penală, prevede că o instanță de apel nu poate da o decizie de condamnare, dacă în prima instanță a fost dată achitare, decât dacă există probe noi.

Una dintre modificările pe care o forțează Comisia Iordache îl ajută direct pe Liviu Dragnea în procesul "angajărilor fictive", în care este la un pas de condamnare - se dorește schimbarea definiției abuzului în serviciu într-un sens care va face dosarul de la ICCJ lipsit de conținut.

Cum îl ajută pe Dragnea modificarea codurilor penale

Potrivit legii actuale, fapta de care este acuzat Liviu Dragnea s-ar prescrie în iulie 2022, adică la 16 ani de la săvârşirea ei. Secretarele PSD ar fi primit ilegal salarii şi de la Protecţia Copilului Teleorman în iulie 2006.

În situaţia în care s-ar reduce termenul de prescripţie, aşa cum propune noul proiect, Liviu Dragnea ar scăpa de dosarul angajărilor fictive. Motivul: termenul de prescripţie ar fi de 12 ani, respectiv în iulie 2018.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

• Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
• reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
• reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României, conform G4Media.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

• revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
• în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
• revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii