Concepţii greşite despre carbohidraţi

| 29 noi, 2013

Se spune adesea că până şi un consum scăzut de carbohidraţi creşte masa corpului, indiferent dacă aceşti carbohidraţi provin din zahăr, pâine, fructe sau legume. Motivul din spatele acestei concepţii greşite ar putea fi faptul că nivelul de insulină creşte ca rezultat al consumului de  carbohidraţi, ceea ce micşorează nivelul de zahăr din sânge. Nivelurile scăzute de zahăr cresc apetitul, ceea ce face ca oamenii să mănânce mai mult.

Din aceasta cauză, unii oameni adoptă diete ce cuprind o cantitate foarte scăzută de carbohidraţi. Dar acest tip de diete duc lipsă de obicei de substanţe ce sunt esenţiale organismului, provenite din plante, astfel aceste persoane neconsumând suficiente vitamine, minerale şi fibre. Atleţii urmează adesea diete în care cresc consumul de carbohidraţi pentru câteva zile înainte de un eveniment ce necesită rezistenţă, scrie http://www.todayifoundout.com.

Carbohidraţii sunt una dintre cele mai importante surse de energie pentru corpul uman. Mâncărurile ce conţin carbohidraţi nu pot fi eliminate dintr-o dietă sănătoasă, deoarece sunt o sursă de fibre, zahăr şi amidon, care dau energie în forma glucozei (zahărul din sânge), care este sursa de energie a celulelor, ţesuturilor şi organelor umane.

În realitate, cantitatea de grăsime datorată consumului de carbohidraţi depinde mai mult de tipul lor. Nu toţi carbohidraţii au efecte negative asupra corpului uman. Digestia unui anumit tip de carbohidrat depinde de complexitatea structurii sale moleculare. Cu cât este mai complexă structura, cu atât este mai greu pentru sistemul digestiv să o descompună şi să o absoarbă în sânge. Aşadar, în funcţie de structura chimică, există carbohidraţi simpli (naturali) şi complecşi (sintetizaţi). Cei naturali includ mâncărurile cu zahăr natural (fructe, legume, produse lactate) şi cele care au zahăr adăugat în timpul procesării si rafinării mâncărurilor (prăjituri, dulciuri, băuturi dulci). Carbohidraţii complecşi cuprind pâinea integrală, cerealele, legumele şi leguminoasele bogate în amidon. O dietă sănătoasă nu înseamnă tăierea consumului tuturor carbohidraţilor, ci evitarea mâncărurilor cu zahăr adăugat, fiind de regulă bogaţi în calorii şi săraci în substanţe nutritive.

Pe de altă parte, carbohidraţii rafinaţi (pâinea albă, cerealele rafinate, produsele de patiserie, băuturile îndulcite) sunt uşor digerate şi pot contribui şi conduce la diabet şi boli cardiace. Carbohidraţii sintetizaţi se digerează mai rapid decât cei naturali, deoarece cu cât numărul de paşi necesari obţinerii unui aliment bogat în carbohidraţi este mai mare, cu atât sunt necesari mai puţini paşi pentru a fi descompus. De aceea este o idee bună să alegem fructele naturale în defavoarea sucurilor de fructe procesate şi pâine integrală, nu pâine albă.

Carbohidraţii pe care îi obţinem din alimentele din grupurile ne rafinate nu se vor transforma în grăsime aşa de repede. Vor fi depozitate în ficat şi în muşchi pentru când veţi avea nevoie de energie. Cercetări publicate recent în Journal of American Medical Association indică faptul că persoanele ce au o dietă săracă în grăsimi şi bogată în fructe, legume, cereale au slăbit în ciuda faptului unui consum ridicat de carbohidraţi.

Aşadar carbohidraţii nu îngraşă. Majoritatea oferă corpului energia de care are nevoie pentru activitatea fizică şi pentru funcţionarea corectă a organelor, fiind deci o parte foarte importantă a unei diete sănătoase. Chiar şi fanii dietelor sărace în carbohidraţi sunt de acord că nivelul de carbohidraţi consumaţi ar trebui reglat în funcţie de fiecare persoană. Majoritatea experţilor recomandă ca între 45% şi 65% din dietă ar trebui să fie carbohidraţi, depinzând de la om la om.

Mai multe informaţii:

Este un lucru comun să ne fie poftă de mâncăruri bogate în carbohidraţi şi să devină dependenţi de acestea. Unele studii sugerează că acest lucru se întâmplă din cauza unui nivel scăzut al zahărului (glucozei) din sânge, ceea ce stimulează starea de foame. Mâncărurile bogate în carbohidraţi sunt o sursă de energie rapidă. Alţi experţi presupun că persoanele ce poftesc carbohidraţi au un nivel scăzut de serotonină. Serotonina (hormon secretat de glanda pineală - epifiza -, trombocite, tract digestiv şi creier) ajută oamenii să simtă mai puţină durere, anxietate şi stres, îmbunătăţind starea prin creşterea relaxării.

Mai există un mit care spune că produsele lactate îngraşă. Adevărul este că, dacă suntem atenţi la calorii, o dietă bogată în lactate poate aproape dubla reducerea grăsimii şi poate preveni creşterea în greutate. Unul dintre motivele pentru aceasta este hormonul calcitriol din produsele lactate, care ajută la fixarea calciului pentru oase mai puternice şi care determină celulele să transforme mai puţin zahăr în grăsime.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ