Cum să ai o digestie mai bună. Doctorul Menci te învață să asociezi CORECT alimentele

Luiza Popa | 14 mai, 2014

Analizând fiziologia digestiei rezultă că un factor important pentru o prelucrare optimă a alimentelor este reprezentat de modul în care asociem categoriile de alimente, în funcție de compoziția lor în nutrienți, proteine, grăsimi, glucide, aciditate

Alimentele și asocierea lor prezintă anumite caracteristici de compatibilitate, care, dacă nu sunt respectate, determină, în final, o digestie lungă și dificilă, cu fermentații și generare de compuși toxici, balonare abdominală, constipație, diaree, arsuri, malabsorbție, malnutriție, maladii diverse acute sau cronice.

Datorită înaltei specificități a enzimelor digestive, fiecare aliment este digerat cu viteze diferite și în mod diferit. Asociind greșit alimente incompatibile, riscăm blocarea digestiei, cu toate consecințele ei negative asupra sănătății.

Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată o dată. Orice aliment care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată.

Pentru a avea o digestie corectă, trebuie să consumăm un singur tip de mâncare concentrată la o masă. Spre deosebire de alimentele de origine animală, legumele se digeră în orice fel de sucuri acide sau alcaline.

Ca urmare, o să vă exemplific, mai jos, câteva asocieri bune de alimente, care pot asigura o digestie ușoara și o biodisponibilitate crescută a nutrienților.

ASOCIEREA LEGUMINOASELOR

Sunt bogate în proteine vegetale, uneori, cu digestie mai dificilă, conținând, în același timp, și glucide complexe (amidon). Consumate singure, se digeră ușor, constituind o masă proteică valoroasă.

Leguminoase

Asocieri bune

Asocieri incorecte

Asocieri neutre

Soia, fasole boabe,

mazăre boabe, năut,

linte, bob, cafeluțe.

Orez, paste glutenice,

pâine, leguminoase,

andive, ciuperci, fenicul,

salată verde, vinete,

varză, dovlecei, castraveți,

brocoli, anghinare, fasole

păstăi, țelină frunze

Lapte, zahăr, miere,

fructe

Mămaăligă, cartofi, carne

slabă, carne grasă, ulei

de măsline, slănină, unt,

untură, măsline, kaizer

ASOCIEREA GRĂSIMILOR

Grăsimile (lipidele) rămân cel mai mult timp în stomac, încetinind peristaltismul acestuia. Se combină bine cu verdețurile bogate în săruri minerale, care stimulează hidroliza (fragmentarea) grăsimilor, ușurând absorbția acestora în intestin.

Grăsimi

Asocieri bune

Asocieri incorecte

Asocieri neutre

Slănină, smântână, unt,

untură, uleiuri vegetale,

maioneză

Anghinare, andive,

ciuperci, brocoli, ridichi,

salată verde, varză,

vinete, fasole păstăi,

conopidă, țelină, ceapă,

dovleac, morcov, praz,

nap, sfeclă, spanac,

sparanghel, usturoi, varză

murată, varză de

Bruxelles, castraveciori

murați

Lapte, fructe

Pâine, paste glutenice,

leguminoase, carne slabă

si grasă, cartofi,

mămăligă, pizza,

cozonac

ASOCIEREA PROTEINELOR

Proteinele de diverse naturi nu se vor asocia la aceeași masă: carne, leguminoase, lactate, ouă.

Proteine slabe	Asocieri bune	Asocieri incorecte	Asocieri neutre
Batal slab, mânzat, vițel, fazan, căprioară, pui, curcan, iepure, struț, albuș de ou, brânzeturi slabe, urdă, pește, fructe de mare, lapte	Fasole pastăi, varză, vinete, ciuperci, andive, fenicul, anghinare, brocoli, castraveți, dovlecei, ridichi, salata verde, țelină de petrol, ananas crud, căpșune, guava, kiwi, gutui, prune, rodii	Lapte, paste cu gluten, pâine, pesmet, pizza, orez, amidon, cartofi, castane, mămăligă, fulgi de porumb, fulgi de ovăz, grisine, mazăre boabe, fasole boabe, soia, naut, bob	Smântână, slănină, ulei de măsline, unt, untură
Proteine grase	Asocieri bune	Asocieri incorecte	Asocieri neutre
Creier de vită, porc, gălbenuș de ou, găină, porc, curcan (aripi și pulpă), gâscă, limbă de porc si vită, vită, anghila, bastonașe de pește, cârnați, mezeluri, rață, conserve de carne, pate de ficat, brânzeturi grase	Andive, anghinare, ciuperci, conopidă, dovlecei, vinete, fasole păstăi, fenicul, salată verde, varză, ridichi, spanac, sparanghel, castraveciori murați sau în oțet, nap, sfeclă roșie, țelină rădăcină, varză de Bruxelles, dovleac, morcov, praz, usturoi, brocoli, ardei gras, spanac, urzici	Grapefruit, lămâie, pastă de tomate, portocale, miere, zaharuri industriale, pepene galben, lapte, stafide, înghețată, marmelade	Fasole boabe, soia, mazăre boabe, năut, bob, linte, orez, pâine, cartofi, mămăligă, paste glutenice, porumb dulce

Combinații extrem de nocive sunt cele care asociază amidonoasele (făinuri, cartofi) cu zaharurile rafinate, sarea și grăsimile ca în: chips, snack, patiserie, cofetărie, paneuri, fast-food, junck-food, coapte sau prăjite.

LAPTELE

Laptele este un aliment greu de asociat cu alte alimente, cu exceptia tolerata lapte-paine. Se recomanda ca laptele sa fie consumat ca atare si nu mai mult de o jumatate de litru pe zi.

Lapte

Asocieri bune

Asocieri incorecte

Asocieri neutre

Lapte, apă

Fructe, zahăr, glucoză,

fructoză, sirop de porumb,

cereale de mic dejun, fulgi

de porumb, leguminoase,

cereale, verdețuri, sare,

amidon (pudding),

amidonoase, carne,

grăsimi

Pâine – tolerat

Recomandare generală:

Alimentele naturale integrale, în stare proaspată sau, după caz, pregătite prin metode adecvate, consumate în asocieri bune, ușurează digestia și absorbția nutrienților, cu beneficii pentru sănătate și calitatea vieții

Alimentele compozite, sofisticate, cuprinzând materii prime naturale, dar rafinate, aditivi de sinteză, grăsimi artificiale și saturate (de origine animală), asociate incorect și nenatural, sunt extrem de greu de digerat și asimilat, produc tulburări ale metabolismului, determină supraponderalitate, obezitate-sindrom metabolic urmat de tot cortegiul său morbid de maladii cronice, așa-zise ale „civilizației moderne”. Gastronomia fără cunoștințe de nutriție înseamnă îmbolnăvire.

Consumul de alimente naturale, în asociații corecte, sub formă de mâncăruri simple, în cantități rezonabile, într-o dietă echilibrată și diversificată, cu alternanța perioadelor săptămânale de excludere a grăsimilor și proteinelor animale, are efecte pozitive puternice asupra nivelului de energie fizică și mentală. Postul săptămânal, miercurea și vinerea este o modalitate de a realiza o restricție calorică benefică, având efecte de mărire a longevității. Luarea meselor la timpul potrivit (în nici un caz nu se va sări peste micul dejun) și în număr de minimum trei pe zi, cu abținerea de la servirea mesei cu 2 – 3 ore înainte de culcare și activitate fizică moderată potențează și mai mult efectele sanogene ale hranei.

Sursă: doctormenci.ro