DNA investighează contractul de securizare a frontierelor cu EADS. Mită de patru milioane de euro

| 10 iul, 2014

DNA a deschis o anchetă în legătură cu mari sume de bani primite ca mită de oficiali români, în schimbul acordării companiei EADS Deutschland GmbH Germania, în anul 2004, a contractului privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), în valoare de 534 milioane euro, extins în anul 2009 cu 200 milioane euro.

Ancheta se desfăşoară în dosarul în care joi a fost audiat la DNA secretarul general al Guvernului, Ion Moraru.

Potrivit documentelor de la dosar, în data de 15 iulie 2004, MAI a încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar, în termen de două zile, studiul respectiv de fezabilitate a fost predat părţii române care a efectuat o plată de 430.000 euro către Bearing Point.

Citeşte şi: Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, audiat la DNA


Procurorii susţin că exista indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul poliţiei de frontieră.

În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI, de la acea dată, a decis achiziţia SISF prin negociere cu sursă unică şi anume cu firma EADS Germania.

În perioada 2003 - 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI şi EADS, s-a stabilit ca această companie să fie unicul producător oficial, permiţându-i acestuia să fie la curent cu absolut toate informaţiile şi discuţiile din cadrul întâlnirilor şi permiţându-i un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înţelegerile ascunse privind subcontractanţii ce urmau să fie folosiţi în proiect (FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanţi care 'aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului'.

'Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS împreună cu UIP din IPF. În felul acesta, EADS putea controla permanent prin soluţiile tehnice oferite profitul care urma să-l realizeze în acest contract, profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului', apreciază anchetatorii.

Contractul de achiziţie a SISF, în valoare de 650 milioane euro, a fost semnat în 12 august 2004.

Pentru ca EADS sa obţină acest contract, managementul firmei a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro.

Procurorii mai susţin că managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat de către C.F. să semneze în acelaşi timp contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa, comision 10% , şi cu firma Profinet, comision 5%, 'bani care reprezentau mită pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetul primului-ministru'.

Din cercetări rezultă că în februarie 2005 s-a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa şi Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa şi 8% pentru Profnet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urmă să le primească de la EADS.

'EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit la rândul său un avans de 2.000.000 euro către Profinet şi un avans de 280.000 euro către Gessa', se mai arată în documentele din ancheta DNA.

Tag-uri: DNA, EADS, ion moraru, mai
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ