Dosar "Mita la PSD": Bunea Stancu şi Ioan Niculae au săvârşit infracţiuni dovedind o îndrăzneală deosebită

| 11 aug, 19:21

Gheorghe Bunea Stancu şi Ioan Niculae au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, iar încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea preşedintelui României este o activitate reprobabilă, arată CAB în motivarea dată în dosarul "mită la PSD".

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la câte doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul "mită la PSD" că inculpaţii "au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii  partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică".

"Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi", se precizează în motivarea instanţei.

Mai mult, Curtea de Apel reţine că "institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică".

Conform documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae, că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanţa susţine că nu poate lua în considerare apărările inculpaţilor potrivit cărora erau "pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în  relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală".

"Inculpatul are funcţie de conducere într-un partid şi se foloseşte de autoritatea şi influenţa conferită de aceasta, în cadrul discuţiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obţinând de la acesta foloase pentru partidul său", se arată în motivare.

Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora.

"Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că inculpatul Niculae Ioan dorea doar informaţii despre lumea politică. (...) Nu doar că îşi dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituţii de interes public, dar Ioan Niculae dorea şi promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpaţii Ioan Niculae şi Bunea Stancu din data de 8 martie 2009", se mai arată în documentul citat.

De asemenea, Curtea de Apel notează în motivare că prima instanţă nu a apreciat corect probele administrate de procurori. 

"Lipsa analizei probelor acuzării şi formularea de aprecieri generale, de genul ?există doar indicii? reprezintă în opinia Curţii de Apel un stil de motivare vădit nelegal şi care nu poate avea drept consecinţă decât achitarea automată a acuzaţilor, achitare făcută, însă, cu eludarea gravă a dispoziţiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor. Este adevărat că este un dosar mai dificil, mai ales raportat la cazuistica specifică judecătoriilor, iar apărătorii inculpaţilor sunt jurişti de înaltă calificare, numai că acest aspect nu trebuie să timoreze niciun magistrat, singura procedură de urmat, ca în orice dosar de altfel, fiind respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale referitoare la analiza probelor, atât în apărare, cât şi în acuzare. Interpretarea în drept dată de prima instanţă dispoziţiilor art.290 Cod penal, reprezintă doar o preluare a concluziilor avocaţilor  inculpaţilor, interpretare greşită, aşa cum Curtea a arătat anterior", mai precizeză Curtea de Apel în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ