Financial Times: UE traseaza planul de aderare pentru sase state din Balcanii de Vest

Un document al Uniunii Europene, care ar urma sa fie publicat marti si care stabileste tinta pentru ceea ce ar fi cea mai mare extindere unica din ultimele doua decenii a blocului comunitar, ar putea sa nu se bucure de o buna primire din partea unor membri actuali ai UE care privesc cu rezerve o continuare a extinderii.

Insa, unii diplomati europeni spun ca acest calendar ambitios, chiar daca este unul motivational mai degraba decat realist, este de o importanta cruciala pentru strangerea relatiilor dintre Bruxelles si statele care au rezultat din prabusirea Iugoslaviei, plus Albania vecina.

Perspectiva viitoarei integrari in UE, oricat de indepartata ar fi, a reprezentat multa vreme resortul pentru reforme si reconciliere in regiune dupa razboaiele din anii 1990 in Balcani. Insa "oboseala extinderii" dupa criza economica din 2008 si problemele datoriei din zona euro - precum si votul Marii Britanii de a se retrage din UE, chiar daca anterior se declara in favoarea extinderii uniunii - au pus sub semnul intrebarii aceasta perspectiva. 

"Intr-un fel, (cei sase) nu sunt in afara, se afla deja inauntru si avem nevoie de ei" a precizat un diplomat european care se declara in favoarea extinderii. "De aceea este nevoie sa dam un nou suflu procesului de extindere, fara a oferi insa scurtaturi". El a subliniat ca obiectivul 2025 este unul orientativ si se poate schimba. Se asteapta de asemenea ca executivul comunitar sa le ceara celor sase tari din Balcanii de Vest sa-si rezolve divergentele bilaterale ramase in suspensie intre ei si sa combata coruptia, recunoscand problemele care au macinat unii dintre noii sai membri in ultimul deceniu.

Serbia si Muntenegru, care au inceput deja negocierile de aderare, sunt considerate drept tarile din Balcanii de Vest care vor reusi cel mai probabil obiectivul 2025, inainte de Albania, FRI Macedonia, Bosnia-Hertegovina si Kosovo.
Resortul extinderii reprezinta o incercare de punere in aplicare a unui angajament asumat in luna septembrie de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a largi uniunea celor 28 de membri dupa retragerea Marii Britanii. Se preconizeaza ca Juncker va face un turneu prin Balcani luna viitoare pentru a demara pregatirea pentru o reuniune dedicata regiunii care se va desfasura in luna mai la Sofia.  

UE a inceput negocierile de aderare cu Muntenegru in 2012, iar cu Serbia doi ani mai tarziu, in timp ce FRI Macedonia si Albania asteapta recomandarile Comisiei pentru a incepe negocierile de aderare la UE. Juncker a declarat in luna noiembrie ca preconizeaza ca Serbia si Muntenegeru vor deveni membri UE pana in 2025. 

Balcanii de Vest au devenit inca si mai importanti pentru UE pentru ca sunt una dintre principalele rute migrationale care au contribuit la alimentarea crizei din 2015-2016, cand mai bine de 2,5 milioane de oameni au solicitat azil in Uniune. Strategii UE se tem de asemenea de influenta extinsa a Rusiei intr-o regiune in care aceasta are aliati traditionali. Moscova a inceput sa profite de scepticismul in crestere fata de promisiunile de aderare la UE, prezentandu-se drept un partener alternativ.

"Un numar important de cetateni din regiune cred ca nu vor adera niciodata la UE", potrivit lui Florian Bieber, specialist in regiunea Europei de Sud-Est la Universitatea din Graz. "In mare masura lumea a cam abandonat aceasta idee". Insa Bieber a spus ca exista o sansa ca documentul strategic al UE, urmat de un summit la Sofia, sa inceapa sa convinga statele din Balcanii de Vest ca exista inca sperante de a deveni membri pe viitor.
In mod neobisnuit, atat Bulgaria, care detine presedintia UE in primul semestru al acestui an, cat si Austria care urmeaza in al doilea semestru, au facut din aceasta regiune o prioritate.

Chiar daca multe state-membre ale UE, inclusiv unele tari din Europa Centrala si de Est care au aderat de curand se declara in favoarea extinderii, regiunea Balcanilor de Vest s-ar putea lovi de opozitie din partea unor state puternice.
Spania a refuzat in mod istoric sa recunoasca Kosovo, fosta provincie secesionista a Serbiei, drept stat independent din cauza ingrijorarilor cu privire la un posibil efect asupra statutului Cataloniei. 

Extinderea UE va depinde de asemenea si de rezolvarea divergentelor bilaterale dintre noii membri, semnaleaza diplomatii europeni, vorbind despre impactul destabilizator al divergentelor legate de granite dintre membrii UE Croatia si Slovenia.

De decenii Grecia se opune utilizarii denumirii de Macedonia pe care FRI Macedonia a ales-o la momentul declararii independentei sale de Iugoslavia in 1991. 

Comisia le va trasa de asemenea sarcina celor sase tari din Balcanii de Vest sa lupte cu coruptia, dupa problemele care au facut ca Romania si Bulgaria sa fie puse sub monitorizare speciala atunci cand au aderat la UE in 2007.
Bruxelles-ul a formulat saptamana trecuta ingrijorari cu privire la amenintarile asupra independentei justitiei si a luptei impotriva coruptiei in Romania, Financial Times.