Ivan: România plătește aproape cel mai mare preț la energie din UE, raportat la veniturile oamenilor

'În momentul de față, România este adevărat că se confruntă cu o situație extrem de dificilă în ceea ce privește sistemul energetic național (...) Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales în urmă cu mai mulți ani de zile să acceseze poate cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană, într-o formă în care și-a asumat ca, până la finalul anului 2025, o să închidă cea mai mare parte a centralelor pe cărbune din țara noastră, comparativ cu Polonia și Germania, care și-au asumat același lucru, dar cu termen 2038, respectiv 2049. Ce a însemnat acest lucru? Faptul că, în ultimii 15 ani de zile, România a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați capacități de producție pe gaz și cărbune, capacități de producție energie electrică în bandă. Pe de altă parte, România a ales o viziune în care programele de finanțare în materie de energie să fie disipate, având șase ministere care finanțează proiecte în energie și eficiență energetică, precum și aproximativ 40 de programe distincte care uneori finanțau același lucru. În această formulă, România a ales să instaleze aproximativ șase gigawați pe panouri fotovoltaice, capacități de stocare. Toate aceste lucruri, dublate de o piață cu niște reguli (...) foarte subțiri care uneori au fost încălcate, au făcut ca, astăzi, România să aibă un deficit de aproximativ 1.500 - 2.000 de megawați la 24 de ore, lucru care face, e adevărat, să plătim aproape cel mai mare preț din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor', a subliniat Ivan.

Potrivit oficialului, este foarte important cum depășim acest moment extrem de complicat. În context, el a amintit că a fost înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Țării un act normativ care actualizează legislația și transformă în obiective de interes național obiectivele importante de producție și transport al energiei și gazelor.

'În primul rând, am pregătit un act normativ pe care l-am înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a actualiza legislația și pentru a face din obiectivele importante de producție și transport al energiei electrice și gazelor, obiective de interes național și pentru a scădea automat timpul în care producem energie și o transportăm în România. Doi - reguli de piață transparente și corecte. Dacă unii s-au comportat în România ca într-un Vest sălbatic, nu ca în piața liberă în materie de energie, și au permis prețuri speculative, aceste lucruri vor înceta odată cu modificarea legislației. Astăzi, România poate spune că are deja, după patru luni de când am preluat acest minister, șapte oferte de sub un leu și 30 de bani pentru consumatorul casnic, de la un leu 55 - 60 cât era când am intrat în acest mandat (...) Astăzi, România are ca design al programelor de finanțare o schimbare foarte clară, și anume centralizarea tuturor proiectelor din energie și eficiență energetică la nivelul Ministerului Energiei. Așa este normal și așa este corect, pentru a putea avea o viziune holistică asupra tot ceea ce înseamnă producția energie în bandă în România, pentru a avea mecanisme de finanțare a capacitățile de producție pe nuclear, hidro și gaz și pentru a ne asigura că avem suficiente capacități de stocare energiei electrice pentru a nu ajunge în situația în care astăzi să producem energie electrică în timpul zilei, în vară, când soarele strălucește și în Bulgaria, și în Grecia, și în Ungaria, și la vecinii noștri din Ucraina sau Moldova și să le exportăm la prețuri ridicole, urmând ca în perioada de vârf de consum, adică între 18:00 și 22:00 să ajungem în situația în care să importăm și la prețuri de 2.000, 2.500 sau 3.000 de lei megawattul', a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul de resort a declarat că a fost înaintat către Guvernul României un Memorandum prin care vor fi centralizate toate aceste proiecte, pentru a da coerență în sector. Totodată, șeful de la Energie a amintit despre negocierile în urma căreia Comisia Europeană a acceptat amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia.

'Din punct de vedere practic, în urma unei negocieri foarte complicate pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană, am reușit amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia - trei grupuri până la 1 ianuarie 2030, două grupuri, cel puțin până la 31 august 2026. Am ajuns în situația în care am evitat ca România să plătească o penalizare de 1,8 miliarde de euro. Pentru că România, în clipa în care și-a asumat că va închide aceste centrale pe cărbune, a primit din partea Comisiei Europene o sumă de 2,6 miliarde de euro pentru a face noi centrale pe gaz și pentru a face noi capacități de producție energiei electrice și de stocare energiei electrice. Din nefericire, acele proiecte încă sunt pe hârtie, am demarat licitațiile, urmează ca toate companiile care vor să participe, constructorii să o facă până la finalul acestui an, urmând ca, de anul viitor, să începem treaba. De asemenea, un proiect care a început încă din anul 2016, la Iernut, 400 de megawați putere instalată, la care în clipa în care am ajuns în minister am reziliat contractul, am executat scrisoarea de bună garanție, am luat acei bani de la o companie care nu și-a făcut treaba și acum lucrăm pentru a remedia situația și anul viitor să punem în producție această capacitate', a menționat Ivan.

Acesta a adăugat că alți 1.700 de megawați urmează să fie puși în funcțiune la Mintia, până la finalul anului viitor.

'De asemenea am luat ca și țintă principală finanțarea capacităților de producție a energiei electrice pe solar și am dus către capacități noi de stocare, în primul rând pentru pentru primării, pentru administrația publică locală, pe acele proiecte care în trecut au beneficiat de panouri solare. În momentul de față vom avea instalați, până la finalul anului viitor, aproximativ 2.200 megawați. Ce înseamnă asta? România va începe să producă propria sa energie și o va stoca pe cea produsă din sistemele fotovoltaice. Asta va însemna automat o piață mai echilibrată și premisele pentru a aduce un preț mai accesibil pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii. (...) problema securității energetice în România nu este doar într-o anumită culoare politică, ci este a tuturor românilor și cred, din acest punct de vedere, că fiecare partid reprezentat în Parlamentul României are specialiști, are oameni de bună credință alături de care pot să stau la masă și să găsim soluții la acele probleme care, astăzi, fac ca românii să plătească poate cea mai scumpă energie electrică din Europa, dacă ne referim la veniturile oamenilor. Îi face pe anumiți oameni cu venituri mici să aleagă dacă își plătesc facturile, dacă își cumpără medicamente sau dacă își cumpără mâncare, iar acest lucru, deși poate din băncile din Parlament nu se vede acest lucru, afectează sute de mii sau chiar milioane de oameni', a punctat ministrul Energiei.

Grupul parlamentar AUR de la Camera Deputaților a depus miercuri, 12 noiembrie, o moțiune simplă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată ''România în beznă - falimentul programat al sistemului energetic național'.

Deputații AUR susțin în document că Ministerul Energiei a eșuat în toate dimensiunile 'fundamentale' ale actului de guvernare: planificare, execuție, cercetare, suveranitate și protejarea consumatorului, iar România - 'țara care lumina Balcanii' - trăiește acum cu frica întreruperii curentului.

De asemenea, semnatarii menționează că, peste toate aceste strategii 'care au pus în pericol securitatea țării', închiderea succesivă a hidrocentralei Vidraru, a Reactorului 1 de la Cernavodă și a majorității termocentralelor de reglaj primar a condus în mod 'clar' la o reducere și mai mare a rezervei sincrone de energie a țării.