Lia Savonea îl contrazice pe Kelemen Hunor și spune că ICCJ nu este 'consilierul legislativ' al Guvernului sau Parlamentului

Într-un comunicat transmis marți, Lia Savonea, șefa Instanței supreme, anunță că 'respinge categoric' afirmațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ICCJ ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților.

'Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției. Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege', spune Lia Savonea.

Ea afirmă că Instanța supremă nu are rol de 'consilier legislativ' al Guvernului sau al Parlamentului.

'Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența

magistratului. Atribuirea către Instanța supremă a unui rol de 'consilier legislativ' al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a

ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice', precizează șefa Instanței supreme.

Reacția Liei Savonea vine după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni că, înainte de a fi adoptat, proiectul privind reforma pensiilor speciale a fost trimis și la Curtea supremă, 'pentru analiză'.

'În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliției și după aceea a fost pe agenda Guvernului și a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creșterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia și perioada de tranziție de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuție să fie de 15 ani, dar Guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Și la consultările cu magistrații a fost tot 10 ani. În Parlament, nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranziție. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională', a spus Kelemen Hunor la Digi24.