Misterul dronelor ruseşti ale lui Ceauşescu

| 27 mar, 2014

Una dintre cele mai arzătoare dorințe ale dictatorului era să aibă o bombă atomică foarte mică, afirmă Pacepa în memoriile sale.

 

Dronele TU 143 și TU 300 Korshun au fost incluse într-un proiect strict secret în regimul Ceașescu, de la sfârșitul anilor `80. Însă, după Revoluție s-a renunțat la el, odată cu aderarea României la structurile euro-atlantice.

Sovieticii, în timpul intervenției străine din decembrie 1989, erau interesați în special de proiectele secrete ale lui Ceaușescu (referitoare la armele de distrugere în masă și rachetele purtătoare), și prea puțin de Revoluția în sine.

Piloții și cercetătorii români angajați în fostele baze aeriene românești rememorează faptul că Ceaușescu dăduse ordin să se fabrice prima rachetă de croazieră românească. Proiectul era bazat pe aducerea de modificări asupra avionului de cercetare fără pilot TU-143, cumpărat de la sovietici în 1988.

„În sfârșit adevărul…”, cartea în care sunt prezentate memoriile fostului general Victor Atanasie Stănculescu, relevă informații importante despre intervenția trupelor străine în decembrie 1989 ca posibile motive care au dus la eliminarea atât de rapidă a lui Nicolae Ceaușescu. Stănculescu dezvăluie câteva lucruri din culisele unor operaţiuni clasificate Secret de Stat şi ascunse publicului larg până în prezent.

„Discutam mai mult problemele armei chimice. La el era problema staţiei-pilot în una, două uzine mari pentru fabricarea iperitei şi pe care o experimentasem în teren. Aceasta a fost prima dintre cele trei componente ale armelor chimice. Apoi a fost arma bacteriologică, când a venit generalul Popescu din India cu probele de viruşi în eprubete, sticluţe în buzunarul interior de la haină.”, povesteşte Stănculescu.

La rândul său, fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe, Ioan Mihai Pacepa a dezvăluit amănunte despre finanţarea proiectelor de cercetare şi producţie în România a armelor nucleare şi bacteriologice de la mijlocul anilor ’70.

„Ceauşescu vroia cu disperare să aibă o bombă atomică, cât de mică”, spune Pacepa în memoriile sale.

Pe scurt, era vorba despre proiectele unor arme de distrugere în masă (nucleară, chimică şi bacteriologică, precum şi studiile efectuate în secret pentru realizarea unei rachete cu rază medie de acţiune), secretizate în grădina MApN. Cei care lucrau în domeniu la vremea aceea, spun că responsabili de aceste proiecte erau generalii Nicolae Eftimescu, adjunct al şefului Marelui Stat Major şi Mihai Chiţac aflat la conducerea Comandamentului Trupelor Chimice.

Armele de distrugere în masă nu fac două parale dacă nu există şi rachetele, obuzele sau aeronavele capabile să le transporte către ţintă. Generalul Pacepa a făcut referire la încercările unor specialişti DIE, din anii ’70, de a produce rachete cu rază medie de acţiune capabile să poarte focoase nucleare sau alte arme de distrugere în masă.

Pacepa spune că la adăpostul Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Rachete Meteorologice (cu sediul în pădurea Băneasa), profesorul Alexandru Spătaru lucra la proiectul unei rachete cu rază medie de acţiune. O dovadă că nu s-a reuşit este mărturia fostului general Stănculescu despre achiziţia unor astfel de rachete de la sovietici. Este vorba de Rachetele Operativ-Tactice (ROT), mătrăşite pe ascuns de serviciile secrete româneşti. Specialiştii MApN spun că după ’90, sute de astfel de rachete capabile să poarte arme de distrugere în masă au dispărut fără urmă din înzestrarea Armatei. Ultimele două tranşe de cel puţin 400 de rachete ( de la Unităţile militare Ineu şi Teiuş), dispărând în anul 1996 în direcţia Israel. Presa centrală a descoperit că transportul ultrasecret a fost realizat la cooperare între Mossad, SIE şi DIA, cu ştiinţa şi aprobarea lui Ioan Talpeş.

Tag-uri: Ceaușescu, drone, Rusia
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ