Monica Macovei: Zgonea şi Fenechiu resping înfiinţarea Parchetului European

Valeriu Zgonea (PSD) şi Relu Fenechiu (PNL) ar trebui să îi întrebe pe oamenii care i-au votat dacă se simt jigniţi de faptul că Uniunea Europeană vrea să înfiinţeze un birou de Procuror European care să ancheteze fraudele din toate statele membre. Vor fi surprinşi de ce vor cu adevărat alegătorii lor. Doar că Zgonea şi Fenechiu, exact ca şefii lor de partid, Ponta şi Antonescu, nu se mai gândesc de multă vreme la interesele oamenilor obişnuiţi, sătuli de corupţie şi fraude, ci numai la interesele lor: să nu cumva să mai apară vreo instituţie care să îi ancheteze", se arată într-un comunicat al europarlamentarului PDL.

Monica Macovei susţine că "avizul motivat" trimis autorităţilor europene de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, privind proiectul de Regulament al Parchetului European "echivalează cu un aviz negativ, de respingere a creării instituţiei europene unice de luptă cu fraudele şi corupţia care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene".

Fostul ministru al Justiţiei precizează că Parchetul European ar urma să intervină "numai în cazurile în care autorităţile naţionale nu cercetează o anumită fraudă", iar pentru România DNA şi Parchetul European ar fi "o soluţie foarte bună".

În opinia sa, opoziţia Camerei Deputaţilor la crearea Parchetului European este "de neînţeles", deoarece raportul Comisiei de Apărare este favorabil creării Parchetului European, Ministerul Justiţiei a transmis Camerei Deputaţilor un punct de vedere în care susţine că există câteva "aspecte problematice", dar că instituţia poate fi înfiinţată, iar Guvernul a cerut doar o analiză şi "criterii clare" în Regulamentul de înfiinţare.

"Singura comisie care a avut un alt punct de vedere este Comisia pentru afaceri europene, condusă de Relu Fenechiu, condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, în dosarul Transformatorul", notează Monica Macovei.

"De ce nu doresc dl Zgonea şi dl Fenechiu înfiinţarea Parchetului European, stabilit prin Tratatul de la Lisabona, şi care urmează să aibă atribuţii de urmărire şi investigare a fraudelor şi altor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii? Sau au primit alte indicaţii din partea Guvernului şi a USL, fără să mai fie notate pe hârtie, aşa cum ne-a obişnuit, din păcate, Victor Ponta, care una zice Uniunii Europene şi alta face?", se mai arată în comunicatul Monicăi Macovei.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis "avizul motivat" în 28 octombrie, ultima zi în care se mai puteau trimite opiniile parlamentelor naţionale cu privire la înfiinţarea Parchetului European.

În document se precizează că propunerea de Regulament nu este "conformă cu principiul subsidiarităţii" din mai multe motive. Astfel, Camera Deputaţilor consideră că "valoarea adăugată a exercitării noii competenţe a UE în materie de urmărire penală nu a fost suficient motivată de către Comisie". Totodată, în "avizul motivat" se arată că, întrucât "o fraudă se comite la nivel naţional sau local, combaterea adecvată a acestei fraude depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel", astfel că o "competenţă exclusivă" a Parchetului European în cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE ridică "neclarităţi privind respectarea principiului securităţii juridice, de vreme ce nu este supusă niciunei căi de atac".

Senatul României şi-a dat acordul pentru înfiinţarea Parchetului European.

"Avizul motivat" al Camerei Deputaţilor nu echivalează cu o respingere de către România a Parchetului European, au precizat surse oficiale pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestor surse, obiecţiile Camerei Deputaţilor se referă doar la încălcarea principiului subsidiarităţii, nu şi la conţinutul propunerii de Regulament. În plus, Senatul şi-a exprimat acordul pentru Parchetul European, la fel şi Ministerul Justiţiei. Singurul semn de întrebare este dacă "avizul motivat" al Camerei Deputaţilor va avea impact asupra poziţiei României în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Mina Andreeva, purtător de cuvânt al vicepreşedintelui Comisiei Europene Viviane Reding, a declarat, pentru MEDIAFAX, că "parlamentele naţionale din 11 state membre au emis avize motivate, ceea ce înseamnă 19 voturi. O majoritate de 17 state membre nu au avut obiecţii, astfel că pot fi considerate drept potenţiale susţinătoare ale iniţiativei".

Pentru înfiinţarea Parchetului European este nevoie de acordul a 9 ţări membre.

Andreeva a mai precizat că poziţiile trimise de parlamentele naţionale "oferă un indiciu privind statele care votează pentru sau nu, dar asta nu înseamnă că statele care au dat un vot negativ nu participă, decizia finală va fi luată în cadrul Consiliului (Uniunii Europene".

Suedia, Marea Britanie, Olanda, Cipru, Ungaria, Irlanda şi Slovenia au trimis "avize motivate" din partea ambelor camere ale parlamentelor naţionale. Din partea Franţei, doar Senatul a avut o serie de obiecţii, la fel şi din partea Cehiei.

Comisia Europeană a propus, la 17 iulie, instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.

"Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acţionează în vederea îmbunătăţirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracţiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări şi urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenţa, la nevoie, de a trimite în judecată - în instanţele din statele membre - persoanele învinuite de săvârşirea de infracţiuni care afectează bugetul UE", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

CE precizează că Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională, iar acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

Integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor, va fi asigurată de un "colegiu" format din 10 persoane, reunind procurorul general, patru procurori adjuncţi şi cinci procurori delegaţi.

Propunerea CE garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat, în caz de arest, se mai arată în comunicatul din 17 iulie.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.