Raportul FreeEx: În 2012, România s-a situat pe locul 42 în clasamentul anual al libertății presei

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a prezentat azi raportul FreeEx, care subliniază că presa a devenit, în 2012,  mai politizată ca oricând, iar cele mai grave atacuri la adresa libertătii de exprimare au venit din zona "instituţiilor represive alestatului şi a unor înalţi demnitari".

Şeful statului mereu pe poziţie de război cu presa

Raportul FreeEx aminteşte de apariţii publice din iulie 2012 ale preşedintelui suspendat Traian Băsescu, care a atacat
presa folosind cuvinte jignitoare la adresa jurnaliştilor. În cadrul unei dezbateri televizate în timpul campaniei
pentru referendumul pentru demiterea președintelui, Traian Băsescu a identificat media drept responsabilă pentru
fracturarea societății: „Oamenii zic că politica a împărţit societatea în două. Nu e adevărat, media a împărţit societatea în două".

Conform raportului, cele mai importante evenimente din 2012 cu impact negativ asupra libertății de exprimare au fost:

• Confirmarea existenței agenților sub acoperire în redacții.
• Intensificarea practicilor de poliție politică împotriva unor jurnaliști și activiști civici.
• Înalți demnitari au instigat la intervenția serviciilor de informații și a parchetului împotriva vocilor critice.
• Reprimarea abuzivă și violentă a protestelor de stradă și din arenele sportive.
• Folosirea instituțiilor media ca arme politice de către patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale și parlamentare și de referendumul pentru demiterea Președintelui.
• Partizanatul fățiș practicat de o însemnată parte a mass-media.
• Un număr mare de oameni de presă au intrat în politică.
• Sacrificarea temelor de interes public în favoarea unor dispute politice sterile, inclusiv pe durata campaniilor electorale.
• Criza economică a fragilizat și mai mult statutul jurnalistului în raport cu patronatul.
• Încălcarea drepturilor salariale și abuzurile patronatului au devenit un fenomen în piața media, pe fondul crizei economice.
• Oprirea producției editoriale a televiziunii publice pentru șapte luni.
• Blocarea accesului la informații de interes public de instituțiile statului și accentuarea tendinței de decuplare a zonelor de decizie de restul societății.
• Interpretarea dată de unele instanțe noului Cod Civil aduce restrângeri grave libertății de exprimare

De asemenea, anul trecut a consemnat cel mai mare număr de abuzuri ale forțelor de ordine la acțiuni împotriva unor proteste
stradale sau pe arenele sportive.

Presiunile publice asupra presei în 2012

• recomandările incluse în raportul MCV din ianuarie 2013, contestate la aceea dată de Active Watch

• faptul ca SRI a recunoscut public ca are agenţi sub acoperire înfiltraţi în redacţii (cazul Jurnalul National)
• retragerea unui jurnalist Agerpres acreditat la guvern, în urma unor întrebari transmise biroului de presa al Palatului Victoria
• "războiul Preşedintelui cu presa".

Nu au lipsit presiunile economice

Criza a subţiat libertatea editorială, care era şi aşa destul de fragilă, iar presiunea de ordin economic a început să se simtă mai acut. Raportul aminteşte faptul că două cotidiane au cenzurat Roşia Montană, din discursul lui premierului Victor Ponta. De asemenea, oamenii de fotbal au încercat şi uneori au şi reuşit să "cumpere"  o imagine mai bună. E de notorietatea episodul în care şeful  Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a trimis la jumătatea lunii martie un e-mail către compania de cablu RCS-RDS în care amintea corporației că în contractul de drepturi există o clauză prin care televiziunea nu are dreptul să aducă prejudicii de imagine conducătorilor fotbalului.

Şantajul de presă nu a dispărut

În luna octombrie 2012, jurnaliştii Florin Paraschivescu şi Nicuşor Simion au fost arestaţi pentru 29 de zile pentru acuzaţia de şantaj. Potrivit procurorilor, în septembrie 2012, sub pretextul că sunt director, respectiv redactor la o publicaţie (Atac la persoană), cei doi l-ar fi constrâns pe președintele Universității Bioterra să le plătească suma de 150.000 euro, sub ameninţarea că vor publica mai multe materiale compromiţătoare la adresa lui. Cu un an în urmă, patronul ziarului, Mihai Ghezea, era reţinut de procurori fiind acuzat că l-ar fi şantajat printr-un contract de publicitate pe Ioan Niculae, patronul Holdingului InterAgro şi al echipei de fotbal Astra Ploieşti.