Recurs în dosarul Zambaccian. Adrian Năstase ar putea afla joi dacă se întoarce sau nu în închisoare

Completul de cinci judecători ai Curţii Supreme a început luni, 3 iunie, judecarea recursului în dosarul de corupţie Zambaccian-Adrian Năstase. Procurorii DNA l-au acuzat pe Năstase că a primit mită în valoare totală de 630 000 euro de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Înspectoratului de Stat în Construcţii.

În acest dosar, fostul premier este acuzat şi pentru primire de foloase necuvenit de la fostul consul al României în China, Ioan Păun. Mai precis, din banii primiţi de la Irina Jianu, Năstase şi soţia acestuia sunt acuzaţi că au cumpărat bunuri din China, achiziţiile fiind realizate de către consulul Ioan Păun. În schimbul acestei operaţiuni, Ioan Păun ar fi primit - susţin procurorii - promisiunea că va fi menţinut pe poziţia de consul.

Una din cele mai bine puternice acuzaţii din dosar este cea de şantaj.

Adrian Năstase este acuzat că l-a şantajat pe Ioan Păun pentru ca acesta să-şi schimbe declaraţia dată în faţa procurorilor DNA în faza de urmărire penală. Una dintre probele din dosar o reprezintă interceptările ambientale cu Adrian Năstase. Potrivit procurorilor, acestea dovedesc acuzaţia de şantaj.

Potrivit rechizitoriului, procurorii DNA au dovedit - folosind acte contabile - traseul banilor care ar fi fost primiţi ca mită de la Irina Jianu. Astfel, din suma totală de 630.000 euro, 700.000 dolari au fost trimişi de soţii Năstase în China consulului Ioan Păun, restul banilor reprezentând valoarea lucrărilor realizate de companiile Vercon şi Conmpuls din Băcău (controlate de Irina Jianu), lucrări realizate la imobile deţinute de Năstase.

Cum sunt susţinute acuzaţiile de şantaj

La judecarea pe fond a dosarului, Adrian Năstase a fost achitat pentru infracţiunea de luare de mită, însă a fost condamnat pentru infracţiunea de şantaj.

Potrivit specialiştilor, această soluţie este puţin neobişnuită deoarece infracţiunea de şantaj reprezintă şantajul lui Năstase la adresa lui Ioan Păun pentru ca acesta să nu devoaleze infracţiunea de luare de mită.

Legat de infracţiunea de şantaj, potrivit rechizitoriului, aceasta s-a consumat în anul 2006, după ce procurorii au început urmărirea penală şi după ce Ioan Păun a fost audiat la DNA, declaraţia sa fiind una nefavorabilă lui Adrian Năstase. Ioan Păun a povestit ulterior, în 2009, că în 2006 a fost chemat la reşedinţa lui Adrian Năstase de pe strada Zambaccian.

Întâlnirile aveau loc în buncărul de la subsol, o construcţie specială cu pereţi de plumb. Ioan Păun a relatat că Adrian Năstase i-ar fi cerut să declare la DNA că nu a primit 700.000 de dolari de la el şi soţia sa, ci de la Irina Jianu.

Ioan Păun a sugerat infracţiunea de şantaj cu o declaraţie în care spune că avocatul Aurel Ciobanu i-ar fi indicat că există posibilitatea ca el să fie scos din ţară pentru câţiva ani fără ca cineva să ştie. În opinia lui Păun, poziţia avocatului reprezenta o ameninţare indirectă de la familia Năstase.

În continuare, procurorii DNA spun că Adrian Năstase a continuat operaţiunea de şantajare a lui Ioan Păun. Astfel, în 2006 Năstase a insistat să se întâlnească cu Octavian Creţu, bun prieten al lui Ioan Păun. De altfel, Păun ar fi şi locuit la Creţu în perioada în care DNA efectua ancheta.