RETROSPECTIVE 2013 - PNL, între schimbări, pierderi şi câştiguri

În acest an PNL a schimbat trei miniştri, în contextul unor condamnări, al unor cereri de începere a urmăririi penale şi al unor declaraţii nefericite, a renunţat la Ministerul Justiţiei, a pierdut şefia unor instituţii precum ICR.


*** Excluderi, demisii şi noi membri


Anul 2013 a început pentru PNL sub semnul excluderilor. După ce la sfârşitul lui 2012 partidul a decis excluderea Adrianei Săftoiu, liderul liberalilor, Crin Antonescu, promitea că vor mai exista astfel de situaţii şi în 2013.

În ianuarie, Antonescu a propus congres extraordinar al liberalilor pentru luna februarie, subiectul vizând situaţia primarului Andrei Chiliman, în contextul în care susţinea că declaraţii ale acestuia au afectat imaginea PNL. Înainte de eveniment, conducerea PNL a propus însă două excluderi, a primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, şi a deputatului Octavian Bot, nefiind făcută o propunere şi pentru excluderea lui Chiliman. În ianuarie, conducerea PNL a decis excluderea lui Cherecheş din partid pentru campania explicită împotriva candidaţilor liberali la alegerile parlamentare şi sancţionarea cu avertisment a lui Bot. Decizia în cazul lui Bot l-a nemulţumit pe preşedintele organizaţiei Bihor, Cornel Popa, care a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al PNL.

Despre Chiliman, Antonescu declara că, la un moment dat, a avut sentimentul că doreşte să provoace excluderea sa din partid pentru a merge la o altă formaţiune. De asemenea, el susţinea că reprezintă o chestiune de demnitate pentru Andrei Chiliman dacă va mai rămâne în rândul liberalilor după Congresul extraordinar.

Şi relaţia cu fostul preşedinte al PNL Călin Popescu-Tăriceanu a fost una destul de tensionată, după ce acesta a propus ca alegerile din cadrul PNL să nu se mai facă pe listă iar candidatul la alegerile prezidenţiale să fie desemnat în urma unui scrutin intern în partid. Liderii social-democraţi şi liberali au reacţionat la cea de-a doua propunere, care a fost susţinută şi de Chiliman, arătând că pentru acest scrutin a fost desemnat Crin Antonescu.

În plus, preşedintele PNL susţinea că prin această propunere Tăriceanu a încălcat grav Statutul liberalilor.

Senatorul liberal a replicat că propunerea sa a fost interpretată, punctând că el nu doreşte o situaţie conflictuală în partid.

În februarie, Vlad Moisescu a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al PNL, Crin Antonescu afirmând că decizia nu este una semnificativă.

În aceeaşi lună şi deputatul George Becali şi-a anunţat demisia din PNL în contextul în care a fost condamnat la închisoare în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de bodyguarzii săi pentru sechestrarea mai multor persoane.

Tot în februarie, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, şi-a anunţat înscrierea în PNL, Antonescu cerând derogare de vechime pentru ca acesta să poată candida la o funcţie în partid. El a devenit prim-vicepreşedinte al liberalilor, după ce Congresul extraordinar al PNL a adoptat modificări la Statutul partidului, care au vizat între altele înfiinţarea acestei funcţii.

Antonescu afirma că prezenţa lui Iohannis în funcţia de prim-vicepreşedinte al liberalilor oferă garanţia că în partid nu începe un 'mic război de succesiune' în cazul în care el ar ajunge la Cotroceni. De altfel, el a afirmat că în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale, cel care va prelua conducerea PNL până la organizarea unui congres al partidului va fi Klaus Iohannis.

În martie, democrat-liberalul Mihai Stănişoară îşi anunţa înscrierea în PNL. El spunea că plecarea din PDL nu reprezintă o trădare, în contextul acuzaţiilor în acest sens din partea democrat-liberalilor.

Şi deputaţii PDL Gabriel Andronache şi Ion Cupă au trecut la PNL în 2013.

Antonescu afirma că aceste treceri sunt un proces care nu poate fi controlat, punctând că discuţiile privind o apropiere de democrat-liberali sunt extrem de pripite, deoarece aceştia nu ar avea 'acte să circule pe scena politică'.

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a câştigat şi doi deputaţi PP-DD, Maria Grecea şi Romeo Florin Nicoară trecând la liberali.

Configuraţia grupului parlamentar din Camera Deputaţilor s-a păstrat, acesta având 100 de membri, ca la începutul mandatului, deşi din rândurile sale au plecat Dan Radu Ruşanu, la Autoritatea de Supraveghere Financiară, George Becali, Diana Tuşa, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi, ultimii doi devenind europarlamentari. La Senat grupul parlamentar al PNL a rămas acelaşi ca la începutul mandatului, numărând 50 de membri.

În mai, după lansarea Iniţiativei România Liberală, PNL sector 1 a decis excluderea din partid a 12 persoane, printre care s-a numărat şi Vlad Moisescu, membru fondator al acestei platforme. Excluderea a avut loc în contextul în care preşedintele liberalilor afirma că este inacceptabil ca anumiţi liberali, precum Andrei Chiliman, Vlad Moisescu şi Diana Tuşa, să se numere printre membrii fondatori ai acestei platforme, susţinând că aceştia ar trebui să aibă demnitatea de a pleca din partid, iar dacă nu, vor fi excluşi.

Astfel, pe 27 mai, Delegaţia permanentă a PNL a decis excluderea din partid a primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, şi a deputatului Diana Tuşa. 

Şi în cazul deputatului Sorin Roşca Stănescu Biroul Politic Naţional al PNL a decis în noiembrie excluderea din partid, urmând ca o decizie finală să fie luată de Delegaţia Permanentă. Excluderea a survenit după ce acesta a acuzat că în conturile de campanie ale Alianţei DA ar fi intrat aproximativ 7 milioane de dolari americani, care nu au fost declaraţi în anul următor în Monitorul Oficial, potrivit prevederilor legale. Antonescu declara că senatorul Sorin Roşca Stănescu va fi exclus din partid dacă documentele prezentate în cazul lui Traian Băsescu sunt false.


*** Schimbarea Statutului PNL


Congresul extraordinar al PNL a adoptat, în februarie, modificări la Statutul partidului, noi prevederi referindu-se la înfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte şi majorarea numărului de vicepreşedinţi la 31.

Noile prevederi stipulează că la nivel naţional PNL are trei organisme de conducere: Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului), Delegaţia Permanentă şi Biroul Politic Naţional.

Biroul Politic Naţional este compus din membri aleşi de Congresul PNL - preşedintele partidului, prim-vicepreşedinte, secretar general şi 31 de vicepreşedinţi (15 cu atribuţii speciale şi 16 cu atribuţii generale) - şi membri de drept - premier, miniştri, preşedinţii filialelor teritoriale, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului membri ai PNL, liderii grupurilor parlamentare ale liberalilor din PE, Camera Deputaţilor şi Senat, membrii Birourilor permanente, preşedinţii comisiilor parlamentare, ai consiliilor judeţene, municipiilor reşedinţă de judeţ, TNL, OFL, CSL şi LAL, primari, foşti preşedinţi ai partidului şi trezorierul.

Totodată, s-a decis schimbarea modului de alegere a conducerii din vot uninominal într-unul pe listă. Despre această decizie, Antonescu susţinea că este o soluţie eficientă, şi nu una comodă.


*** Antonescu, reconfirmat preşedinte al PNL


După Congresul extraordinar s-a întrunit şi Congresul ordinar al liberalilor, în care Crin Antonescu a fost reales preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Crin Antonescu a candidat la şefia partidului cu o listă pe care s-au aflat şi candidaţii pentru celelalte funcţii din PNL.

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost ales prim-vicepreşedinte al PNL iar Eduard Hellvig - secretar general.

De asemenea, au fost aleşi şi cei 31 de vicepreşedinţi ai PNL, din care 15 cu atribuţii executive.

În contextul congresului, preşedintele PNL declara că în cazul în care nu va câştiga alegerile prezidenţiale din 2014 se va retrage de la conducere.

În septembrie, liberalii şi-au desemnat un nou purtător de cuvânt, deputatul PNL Cristina Pocora fiind votată în această funcţie în locul lui Mihai Voicu. 'Domnul ministru Mihai Voicu rămâne vicepreşedinte care coordonează comunicarea, bineînţeles, dar fiind şi membru al Guvernului, având multe lucruri pe cap, domnia sa a considerat şi am căzut de acord, am supus decizia votului în Biroul Politic, că e nevoie să mai folosim şi parlamentarii noştri foarte tineri, plini de calităţi', a motivat Antonescu această decizie.


*** Renunţarea la Ministerul Justiţiei


Mona Pivniceru a devenit în martie judecător la Curtea Constituţională a României, la acel moment Crin Antonescu afirmând că Ministerul Justiţiei este responsabilitatea politică a PNL. De asemenea, liderul PNL anunţa că se opune desemnării Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA de către premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei la acea vreme.

În această situaţie, liderul PNL anunţa drept variantă o posibilă rupere a USL.

Ulterior, el a arătat că premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, nu l-a consultat în privinţa propunerilor de şefi ai parchetelor, ci doar l-a informat, punctând că este pentru prima oară când se întâmplă acest lucru de la înfiinţarea USL.

De asemenea, Antonescu a declarat că îşi doreşte sprijinul tuturor forţelor politice în ceea ce priveşte candidatura sa la Preşedinţie, punctând că nu va ezita să renunţe la sprijinul unei astfel de forţe dacă i se vor solicita lucruri 'inacceptabile'.

Înaintarea către CSM de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a propunerilor pentru funcţiile de procurori-şefi, printre care s-a regăsit şi numele Laurei Codruţa Kovesi, a determinat PNL să anunţe că renunţă la portofoliul Ministerului Justiţiei, lăsându-l în responsabilitatea PSD.

Ulterior, Ponta a anunţat nominalizarea lui Robert Cazanciuc pentru acest portofoliu.

Liberalii nu au fost consultaţi însă în legătură cu această nominalizare, purtătorul de cuvânt de la acea dată al acestora, Mihai Voicu, declarând că PNL nu are nicio 'obiecţiune'.

În plus, Crin Antonescu afirma că Robert Cazanciuc reprezintă o alegere bună pentru Ministerul Justiţiei.


*** Schimbările de miniştri


Primul liberal care a părăsit echipa guvernamentală în 2013 a fost Relu Fenechiu. Premierul Victor Ponta a semnat în iulie demisia acestuia din funcţia de ministru al Transportului după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul ''Transformatorul'' la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Aceasta a fost prima condamnare pentru un ministru aflat în funcţie.

În locul său, conducerea PNL a decis să-l propună pe Ovidiu Silaghi. Preşedintele Traian Băsescu a încercat să-i convingă atât pe liderul PNL, Crin Antonescu, cât şi pe premierul Victor Ponta să înainteze o altă propunere, argumentând că nu doreşte ca aceştia să fie puşi în situaţia unei respingeri.

În august, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, i-a solicitat procurorului general să sesizeze Camera Deputaţilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă în formă continuată, fapte despre care există indicii şi date că ar fi fost săvârşite în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Transporturilor.

În acest context, Silaghi şi-a retras candidatura de la şefia Ministerului Transporturilor, funcţie pentru care PNL i-a propus pe europarlamentarul Ramona Mănescu şi deputatul Nini Săpunaru. Premierul Victor Ponta a optat pentru Ramona Mănescu, de la învestirea căreia preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a plecat înainte ca preşedintele Traian Băsescu să susţină discursul.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a asistat doar la momentul în care liberala Ramona Mănescu a depus jurământul. El a argumentat că a fost vorba de un gest simbolic, şi nu de unul ostentativ, deoarece ceea ce urma să spună şeful statului nu mai prezenta nicio urmă de credibilitate.

În replică, Traian Băsescu a fost de părere că liderul liberalilor nu va ajunge niciodată şef al statului, pentru că nu ştie să respecte funcţia.

La începutul lui septembrie, Ovidiu Silaghi şi Eduard Hellvig au demisionat din Parlament, preşedintele PNL arătând că motivul este legat de preluarea mandatelor de europarlamentari.

Ulterior, DNA a cerut de la Parlamentul European ridicarea imunităţii lui Ovidiu Silaghi, care a susţinut că această acţiune realizată la trei luni după ce a demisionat din Parlamentul României reprezintă o recunoaştere a demersurilor ilegale ale DNA.

Pe 3 septembrie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de ministrul Economiei, liberalul Varujan Vosganian. Acesta era acuzat, alături de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, de săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae.

Antonescu le-a propus parlamentarilor PNL să se abţină la votul din Senat privind începerea urmăririi penale în cazul lui Vosganian. Plenul Senatului a respins această cerere, dar Vosganian a demisionat din funcţia de ministru al Economiei, însă a rămas în continuare senator, beneficiind de imunitate.

În locul său, după interimatul ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, la ministerul Economiei liberalii l-au propus, în octombrie, pe Andrei Gerea. În locul său la şefia grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a fost ales deputatul George Scutaru.

Daniel Barbu a fost ultimul liberal care a părăsit echipa guvernamentală în 2013. El a demisionat în decembrie în contextul declaraţiilor sale pe tema banilor alocaţi combaterii şi prevenirii virusului HIV. Preşedintele PNL afirmase că declaraţiile lui Barbu pe această temă sunt de natură să genereze demisia unui ministru, indiferent de meritele acestuia. Conducerea PNL l-a propus pe preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, Gigel Ştirbu, pentru portofoliul Culturii.


*** Pierderea şi câştigarea conducerii unor instituţii


În martie, în urma scandalului privind laptele infestat cu aflatoxină, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Mihai Ţurcanu, susţinut de liberali pentru această funcţie, a demisionat. În locul său premierul Victor Ponta l-a avansat pe vicepreşedintele instituţiei, Vladimir Mănăstireanu, susţinut de PSD.

Liberalii au pierdut şi conducerea Institutului Cultural Român (ICR). Andrei Marga a demisionat de la şefia ICR în contextul în care comisiile de specialitate ale Parlamentului au decis revocarea conducerii Institutului. În iunie, el solicitase conducerii Senatului, printr-o scrisoare, să aprobe majorarea bugetului Institutului. După cererea exprimată de Marga, premierul Victor Ponta le-a solicitat ministrului Culturii şi ministrului de Externe să facă rapid, împreună cu comisia de specialitate a Senatului, o analiză cu privire la activitatea Institutului şi să propună măsuri de natură să determine ICR să ajute la promovarea culturii române în străinătate, fiind de părere că 'lucrurile nu merg bine'.

În schimb, liberalii au câştigat conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară prin validarea în aprilie la conducerea acestei instituţii a lui Dan Radu Ruşanu, lider al deputaţilor PNL la acea dată.

Europarlamentarul liberal Cristian Buşoi a fost propus de premierul Victor Ponta pentru funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după ce Doru Bădescu şi-a prezentat demisia din acest post, în urma scandalului privind numirea lui Lucian Duţă în CA al CNAS din partea Administraţiei Prezidenţiale.

La începutul lui decembrie, Claudiu Săftoiu a cerut Parlamentului să-i aprobe demisia de la conducerea Societăţii Române de Televiziune (SRTv), unul dintre motivele invocate fiind legat de faptul că nu şi-a putut respecta toate obligaţiile asumate în Programul de redresare economică a instituţiei.

În locul său, PNL l-a propus pe Stelian Tănase, după ce candidatura lui Rareş Bogdan a fost respinsă, cvorumul legal nefiind întrunit, în condiţiile în care parlamentarii PSD, PDL, UDMR şi PP-DD au părăsit şedinţa Parlamentului. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, declara că parlamentarii social-democraţi au recurs la acest demers deoarece Rareş Bogdan a folosit cuvinte improprii la adresa unor demnitari ai statului român.

Preşedintele PNL a arătat că propunerea lui Stelian Tănase la conducerea SRTv nu este doar una pentru interimat, ci una făcută cu toată seriozitatea.


*** Dezacorduri şi crize în USL


Prima criză din USL a fost legată de numirea procurorilor-şefi, în cazul căreia Antonescu arăta că premierul nu l-a consultat şi anunţa în această situaţie o posibilă rupere a USL. Criza a fost 'soluţionată' după ce în aprilie PNL renunţa la şefia Ministerului Justiţiei.

În mai, demisia liberalilor din Comisia parlamentară privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bîrsan, judecător la CEDO, asociată cu declaraţiile senatorului Sorin Roşca Stănescu referitoare la faptul că încă de la început PSD a fost reticent în ceea ce priveşte crearea acestei comisii speciale de anchetă şi adoptarea de către plenul Senatului a proiectului de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole, fără acordul Guvernului, au generat disensiuni în USL.

Antonescu declara că liberalii dezavuează unele aprecieri făcute de Roşca Stănescu la adresa PSD, arătând că aceia care vor mai încălca protocolul USL vor trebui să se despartă de partidul din care fac parte. Însă, după o analiză în conducerea PNL, Antonescu afirma că declaraţiile acestuia nu reprezintă o încălcare a protocolului USL.

În schimb, preşedintele PSD, Victor Ponta, aprecia că aceasta ar fi cea mai mare criză a USL.

Acest episod a determinat modificări ale protocolului USL, între care s-au numărat un cod de conduită şi participarea separată la alegerile europarlamentare.

La sfârşitul lunii august, după şedinţele conducerii PNL, USL a organizat o întâlnire de amploare cu tinerii Uniunii la care Crin Antonescu afirma că nu a venit ca să-şi confirme candidatura la Preşedinţie sau să-şi prezinte programul prezidenţial, ci pentru a discuta despre bătălia pentru Preşedinţia României.

'Unii cred că noi ne-am întâlnit aici, astăzi, pentru că eu, Crin Antonescu, împreună cu bine cunoscuţii mei prieteni, să-mi confirm candidatura la Preşedinţie. Nu este adevărat. Nu vreau să confirm nimic, pentru că n-a infirmat-o nimeni. Alţii cred că am venit aici ca să prezint, să-mi depun candidatura la Preşedinţie, să prezint un program prezidenţial. Nu, nici asta. Am venit aici împreună cu câţiva prieteni să discutam despre viitor, despre viitorul apropiat, despre viitorul pe care voi îl vedeţi şi îl puteţi face şi despre bătălia pentru Preşedinţia României, care nu înseamnă tot, dar înseamnă un pas. Eu nu mi-am depus acum şi nu îmi depun acum nicio candidatură', a spus Antonescu la întâlnirea tinerilor USL cu liderii Uniunii intitulată 'România pentru tineri', desfăşurată la Sala Sporturilor din Constanţa.

PNL şi PSD au avut opinii diferite în privinţa proiectului Guvernului privind Roşia Montană. Liberalii au anunţat că vor vota împotriva acestui proiect. După ce preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi-a exprimat convingerea că premierul Victor Ponta 'vrea tare' proiectul Roşia Montană, dar nu doreşte să-şi asume răspunderea, liderul liberalilor criticând faptul că a început 'un joc destul de parşivel', prin asocierea sa cu preşedintele PDL, Vasile Blaga, procedura de urgenţă în cazul acestui proiect de lege a fost retrasă şi s-a constituit o comisie parlamentară, care a respins proiectul privind Roşia Montană. Raportul Comisiei speciale pentru Roşia Montană a fost trimis Parchetului General.

Liberalii au pledat pentru realizarea unui proiect care să vizeze exploatările miniere în general. La începutul lui decembrie, liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, preciza că forma proiectului privind Legea minelor a fost convenită în cadrul USL. Deşi proiectul a primit raport favorabil din partea Comisiilor de industrii şi administraţie ale Camerei Deputaţilor, el a fost respins în plenul acestui for legislativ.

Şi înfiinţarea comisiei de anchetă privind cazul terenului cumpărat de fiica preşedintelui Băsescu, Ioana Băsescu, în judeţul Călăraşi a generat dispute în USL. Anterior acestor discuţii, plenul Senatului a aprobat solicitarea venită din partea preşedintelui Comisiei pentru buget-finanţe, Cosmin Necula, referitoare la iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank SA, care i-a acordat creditul Ioanei Băsescu.

Premierul Victor Ponta declara că liderii grupurilor parlamentare ale PNL, PSD şi PC vor propune înfiinţarea unei comisii comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor care să ancheteze activitatea persoanelor din instituţiile publice legate de 'întreaga afacere Călăraşi'. În schimb, liberalii afirmau că nu au fost consultaţi în legătură cu înfiinţarea acestei comisii. Antonescu arăta că o decizie în cazul comisiei parlamentare anunţată de PSD va fi luată în cadrul PNL într-un termen raţional, afirmând că 'nu ies alţii să anunţe deciziile'.

Social-democraţii au acuzat o apropiere Antonescu-Băsescu în acest caz, în schimb, liderul liberalilor a negat aceste afirmaţii.

PNL a acceptat ulterior înfiinţarea acestei comisii, a cărei preşedinţie a revenit PSD. Plenul Parlamentului a adoptat în decembrie decizia privind înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă.

Tot în decembrie, proiectul de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, PNL solicitând acest lucru. Antonescu declara că, deşi proiectul de lege al amnistiei avea argumente pentru a fi adoptat, nu poate fi aprobat în acest moment, ca să nu se interpreteze că actuala majoritate încearcă să protejeze anumiţi oameni aflaţi în faţa instanţelor.

După apariţia în presă a unor stenograme din şedinţa conducerii PNL, Antonescu a precizat că nu i-a cerut niciodată premierului să dea o ordonanţă de urgenţă privind Legea amnistiei şi l-a criticat dur pe acesta pentru reacţia pe care a avut-o la adresa sa.

'Îmi pare rău că premierul Victor Ponta, într-o situaţie încurcată, admit, pe care nu aş fi dorit-o, recurge la asemenea atitudini. Eu nu am minţit. Eu, spre deosebire de alţii, nu am fost dovedit niciodată mincinos şi nu îi permit nici lui Victor Ponta, nici altcuiva să spună astfel de lucruri', a afirmat Antonescu.

Ulterior, proiectul privind amnistierea a fost retrimis Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

În ceea ce priveşte modificările aduse Codului penal de Parlament, Antonescu a constatat că acestea sunt interpretabile. El a precizat că anterior nu a fost suficient şi complet informat în legătură cu aceste modificări. În plus, PNL a solicitat Guvernului şi Ministerului Justiţiei să elaboreze un proiect de modificare a Codului penal, menit să rezolve problemele care ar exista în acest act normativ. Premierul declara că poziţia PNL şi a lui Crin Antonescu referitoare la proiectul privind Legea minelor, dar şi la modificările Codului penal reprezintă 'un joc la ofsaid' din care 'nu câştigă nimeni nimic'. În replică, preşedintele liberalilor a afirmat că nu l-a lăsat 'în ofsaid' vreodată pe premierul Victor Ponta pe subiecte convenite, punctând că nimeni nu trădează pe nimeni, iar în legătură cu modificările la Codul penal nu a existat o discuţie în USL.

În plus, Crin Antonescu a declarat că USL s-ar putea rupe dacă liderii săi se atacă în continuare.

El mai susţinea, referindu-se la acuzaţiile reciproce dintre el şi Victor Ponta, că 'este indecent' să mai pozeze în cuplu politic în faţa cetăţenilor iar conferinţe de presă împreună nu vor mai face, cerându-i premierului să desemneze un purtător de cuvânt al USL.

Antonescu mai arăta că o candidatură comună la europarlamentare ar putea reprezenta 'un semnal puternic, credibil şi neaşteptat de refacere a USL', Ponta precizând că această participare pe liste comune va fi analizată în Comitetul Executiv Naţional al social-democraţilor.

În ceea ce priveşte proiectele realizate până la finele lui 2013, USL a reuşit în ceea ce priveşte descentralizarea, prin angajarea răspunderii Guvernului în privinţa acestui proiect de lege în Parlament. Regionalizarea şi revizuirea Constituţiei au fost însă amânate.


*** Colaborarea cu PC, nefuncţională


Purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă, declara în aprilie că protocolul Alianţei de Centru Dreapta (ACD) nu funcţionează, dar că acesta 'nu va fi rupt sau denunţat' iar USL rămâne în continuare 'cel mai drag proiect' al PC. În luna mai preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, declara că cel mai probabil conservatorii şi liberalii vor avea drumuri separate la alegerile europarlamentare.

În replică, Antonescu a declarat că asocierea dintre cele două formaţiuni nu a funcţionat niciodată ca o alianţă şi a arătat că PC poate să plece dacă este nemulţumit de colaborarea cu PNL în cadrul Protocolului ACD.

În noiembrie, liderul liberalilor afirma că ACD nu mai există demult, precizând că protocolul acestei alianţe nu a fost rupt deoarece PNL nu doreşte să prejudicieze USL. El mai susţinea că preşedintele PC este doar un subordonat al lui Victor Ponta. În schimb, Constantin califica drept regretabil faptul că se încearcă acumularea de capital politic prin declaraţii nedrepte împotriva partenerilor din USL, susţinând că 'strategia' liderului PNL, Crin Antonescu, este 'profund greşită'.

Tot în noiembrie, primarul sectorului 4, conservatorul Cristian Popescu-Piedone, anunţa că nu va mai reprezenta Uniunea Social Liberală şi că denunţă protocolul încheiat cu aceasta, acuzând faptul că liberalii din Consiliul Local nu i-au susţinut proiectele. În schimb, consilierii locali ai PNL au precizat că susţin toate proiectele iniţiate în interesul cetăţenilor sectorului 4 şi care au fost convenite în USL, subliniind că îl consideră pe primarul Cristian Popescu - Piedone, în continuare, coleg de alianţă.


*** 2014, spectaculos din punctul de vedere politic


Anul viitor, în care vor avea loc alegerile prezidenţiale, este văzut de preşedintele PNL, Crin Antonescu, drept unul spectaculos din punctul de vedere politic.

'Anul 2014 din punct de vedere politic îl văd extrem de spectaculos', a declarat Antonescu în această lună.

La sfârşitul lui decembrie, el l-a urat colegilor de alianţă 'sănătate, bucurie, un an bun, gândul cel bun şi suflet curat'.