Reuters: Reforma sistemului de pensii din România ridică riscuri fiscale, avertizează agenţiile de rating

România, unul dintre cele mai sărace state din Uniunea Europeană, a adoptat săptămâna trecută o legislaţie conform unui cadru convenit cu UE în schimbul unor fonduri de redresare, pentru a-şi pune sistemul de pensii pe o traiectorie sustenabilă. Măsurile vizează eliminarea neconcordanţelor în modul de calcul al pensiilor de stat şi includ o creştere treptată a vârstei de pensionare, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei începând cu luna ianuarie şi o altă majorare importantă începând cu luna septembrie.

S&P spune însă că majorările de pensii ar putea împinge deficitul României cu peste un punct procentual peste aşteptările sale de bază în următorii trei ani şi că planurile guvernului de a îmbunătăţi colectarea taxelor par ineficiente pentru a reduce acest decalaj.

"În acest moment, în opinia noastră, niciuna dintre aceste măsuri nu este concretă sau suficientă pentru a contrabalansa pe deplin potenţiala creştere a pensiilor", a declarat Arnaud Humblot, director pentru comunicare în domeniul ratingurilor la S&P, într-un răspuns trimis Reuters prin e-mail.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României se va ridica anul viitor la 5,3% din producţia economică, fără a include costul creşterilor planificate ale pensiilor. Acesta ar fi unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE şi aproape dublu faţă de nivelul de 3% de care România are nevoie pentru a putea ieşi din mecanismul de supraveghere fiscală al UE.

La rândul său, agenţia Fitch a declarat că recalcularea planificată a pensiilor începând cu luna septembrie a anului viitor este un "element neaşteptat" al reformelor preconizate. "Noua lege a pensiilor din România ar putea avea ca rezultat o traiectorie mai puţin favorabilă a datoriei suverane şi ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu, dacă va fi implementată conform planului şi fără măsuri compensatorii", a spus Fitch.

Moody's spune că o creştere aşteptată a deficitului bugetar al României pentru 2025, de 1,7% din PIB, este "negativă pentru credit".

"În timp ce reformele vor reduce substanţial creşterea preconizată a cheltuielilor cu pensiile pe termen lung, economiile se vor acumula în principal în anii 2030 şi ulterior", a precizat agenţia.

Incertitudinea cu privire la bugetul României pe 2024, care nu a fost încă prezentat, va cântări asupra costurilor de finanţare ale ţării, a declarat şeful serviciului datoriei publice, Ştefan Nanu. "Evident, până nu avem un buget, până nu se arată exact modul în care guvernul va face faţă acestei perioade, există o incertitudine şi aceasta va cântări asupra costurilor de finanţare", a spus el la un seminar.