Să spunem lucrurilor pe nume – hoții se tem de Codul Insolvenței

| 11 oct, 2013

Noua variantă a Codului Insolvenței a împărțit opinia publică din România în două grupuri. Pe de o parte sunt cei care susțin că acest proiect este unul benefic pentru statul român, iar cel de-al doilea care spune că este o lege nedreaptă și abuzivă la adresa firmelor. Cei din al doilea grup sunt mai degrabă cei care au interese, sau care au datorii la bugetul de stat de care încearcă să scape prin procedura insolvenței, însă în forma ei actuală.

Cei care sunt împotriva variantei propuse de guvern nu par a înțelege un lucru esențial care a stat la baza noilor prevederi. De pe urma noului Cod al Insolvenței nu vor avea de suferit firmele serioase, care își plătesc taxele și nici nu se vor pierde sute de locuri de muncă, așa cum eronat prezintă codul o anumită zonă a mass-mediei. De asemenea, prevederile noii legislații nu vor trimite nicio firmă care respectă regulile în faliment.

Actuala formă a Codului Insolvenței a apărut ca o necesitate a societății românești, deoarece tot mai multe firme apelau la această procedură în încercarea lor de a evita taxele la stat, făcând în același timp și o concurență neloială firmelor care își plătesc contribuțiile. Într-o notă mai dură se poate afirma că cei care foloseau insolvența o făceau nu pentru a se reabilita, ci pentru a putea fura.

Totalul veniturilor care nu au fost încasate de statul român din cauza acelor firme care au apelat la insolvență se ridică la impresionanta sumă de 10 miliarde de euro. Totodată, ca pondere a veniturilor fiscale în PIB ne situăm în rândul statelor membre ale Uniunii Europene pe locul 24 cu o valoare de 28,8%. Acest lucru face ca presiunea fiscală exercitată asupra contribuabililor corecți din România să fie una insuportabilă.

Insolvența a devenit în ultimii ani o practică tot mai întâlnită printre agenții economici din România. Prin această manevră, firmele care aveau probleme evitau creditorii. De asemenea, insolvența ajunsese și un instrument de a ocoli plata creanțelor curente, principiile insolvenței fiind în acest fel încălcate. Toate aceste lucruri erau posibile tocmai din cauza lacunelor existente în legislația actuală, care au facilitat acțiunile debitorilor. Practicile firmelor prin legea actuală a insolvenței nu au făcut altceva decât să afecteze bugetul de stat, gradul de recuperare a sumelor datorate la buget situându-se în jurul cifrei de 5,6%.

După cum se vede și din datele existente la ora actuală, procedura intrării în insolvență a crescut cu 10% în primele șase luni din 2013, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, valoarea creanțelor au ajuns la 10 miliarde lei la sfârșitul lunii iunie. Acest tip de manevră a costat statul investiții în domenii importante precum infrastructură, sănătate sau educație.

Prin noul Cod al Insolvenței nu se face diferențe între rău platnici. Indiferent dacă ei sunt firme private sau companii de stat, sau regii autonome, codul se aplica pentru toți în aceeași măsură. Astfel, se evită situația în care să se ajungă la o acumulare a datoriilor și pierderilor de către companiile de stat.

Insolvența este în mare măsură un proces cu dus și întors. În mod normal, rolul ei este acela de a duce la o reorganizare a firmei sau companiei, în așa fel încât să aibă loc un proces de curățare și de eficientizare. Sunt destule cazurile în care s-a ajuns, însă, în extrema cealaltă, creanțele bugetare acumulate în timpul reorganizării fiind mai mari decât cele de la masa credală.

Mulți au declarat speriați că prin noile reglementări se ajunge la o micșorare a posibilității firmelor de a se redresa. Se vehicula că perioada de reorganizare va scădea la un an de la trei. Însă, nu este deloc așa. Contrar acestor zvonuri, perioada pe care firmele o au la îndemână pentru a se redresa va crește la patru ani. Noul cod are în vedere o perioadă de pre-insolvență, după care urmează reorganizarea care se poate întinde pe perioada unui an de zile, sau mai există posibilitatea ca perioada să fie prelungită cu încă unul.

Toate aceste lucruri fac ca argumentele celor care sunt împotriva noului cod să își piardă consistența și valabilitatea. Trebuie avut în vedere că cei pe care posturile de televiziune îi prezintă la ora actuală drept niște sărmani pe care guvernul îi prigonește, nu sunt alții decât cei din cauza cărora sistemul a avut de pierdut sume importante de bani. Aceștia sunt cei care au făcut apel la insolvență, însă, între timp s-au îmbogățit și au țepuit băncile și statul.

Președintele României a decis să iasă și el pe această problemă, criticând guvernul pentru noua legislație, luând în acest fel partea celor care au fraudat statutul prin acțiunile lor. Șeful statului nu a făcut altceva decât să alimenteze o minciună care a apărut în spațiul public, aceea că noul cod are menirea de a închide o televiziune.

Traian Băsescu trebuie să înțeleagă și el că varianta propusă de Executiv nu are alt scop decât acela de a fi elementul declanșator al luptei împotriva rău platnicilor la bugetul de stat. Așadar, nu este vizată mass-media, nici firmele private.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
11 oct, 2013
cantautor
Daca iti plac romanele istorice este logic ca nu le "ai "cu insolventa..
Stai bland,nimeni nu vrea sa apere hotii in fata "celui mai cinstit guvern"...
Hotii se tem de justitie,poate...
Sunt 2 probleme care sunt in discutie si care se cer lamurite:
1.se considera ca este neconstituţională sub aspectul neretroactivităţii (lucru pe care il va analiza CC)
2.se considera ca încălca principiului nediscriminatoriu, adică tratament discriminatoriu pentru trusturile media deţinătoare de licenţă şi alte societăţi comerciale deţinătoare de licenţă(care probabil va fi transat la CC in urma solicitarii in cadrul unui proces)

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ