Şedinţa instanţei care decide dacă îi menţine controlul judiciar lui Ponta, suspendată până la ora 13.00

Şedinţa instanţei care stabileşte, vineri, dacă ridică sau menţine măsura controlului judiciar faţă de Victor Ponta, luată de procurori în dosarul în care fostul premier este acuzat de complicitate la spălare de bani, a fost amânată până la ora 13.00.

Cererea de suspendare a şedinţei a fost făcută de avocatul lui Ponta, care a cerut timp pentru ca fostul premier să poată studia dosarul.

Victor Ponta a ajuns, vineri dimineaţa, la sediul instanţei supreme, declarând că va cere ridicarea tuturor restricţiilor impuse de controlul judiciar. La scurt timp, la ICCJ a ajuns şi Elena Udrea pentru un termen în dosarul Gala Bute, ea declarând că i se pare abuzivă interdicţia ca Ponta să vorbească despre dosar.

"Voi cere judecătorilor ridicarea întregului control judiciar", a declarat Ponta, vineri dimineaţă, înainte de şedinţa de judecată de la instanţa supremă.

La scurt timp după ce Ponta a făcut această declaraţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ajuns şi Elena Udrea, pentru un nou termen în dosarul "Gala Bute". Ea a spus că i se pare abuzivă interdicţia procurorilor ca Ponta să vorbească despre dosar.

Instanţa supremă judecă, vineri, contestaţia fostului premier Victor Ponta faţă de măsura preventivă a controlului judiciar impusă de procurorii de la DNA Ploieşti în dosarul în care este acuzat de complicitate la spălare de bani.

Procurorii DNA au anunţat, în 6 septembrie, că Victor Ponta este cercetat sub control judiciar pentru 60 de zile într-un nou dosar penal, fiind acuzat de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD, susţin anchetatorii.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ponta trebuie să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti sau la sediile instanţelor ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere; să nu părăsească ţară, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului / judecătorului competent; să nu se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţă şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale; să nu facă declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauza, precum şi la martorii audiaţi în cauza, se arată în ordonanţa emisă de procurorul DNA.

În ordonanţa de control judiciar dispusă de procurori se arată că, pentru desemnarea lui Sebastian Ghiţă drept candidat "Victor Ponta, în calitatea să de preşedinte al respectivului partid, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi”.

”Confirmarea propunerii a fost făcută de Victor Ponta în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 de euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalităţi politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Victor Ponta să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare”, arată DNA.

Potrivit lui Sebastian Ghiţă, personalitatea politică de care vorbeşte DNA este fostul premier al Marii Britanii Tony Blair.

Suma de 220.000 de euro ar fi fost obţinută prin persoane interpuse de la Sebastian Ghiţă, mai susţin procurorii.

Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, ”care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Victor Ponta ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi”, spun anchetatorii.

”În acest scop, Victor Ponta, împreună cu Sebastian Ghiţă, i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Victor Ponta, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Sebastian Aurelian Ghiţă prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpose”, precizează procurorii anticorupţie.

Potrivit DNA, în acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, Victor Ponta a acceptat, de conivenţă cu Sebastian Ghiţă, încheierea succesivă a două contracte.

”Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova”, mai spun procurorii DNA.

Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intrau în atribuţiile lui Victor Ponta. De altfel, în urma alegerilor, Sebastian Ghiţă a devenit deputat.

DNA arată că, în ultima perioadă, în politică românească, ”a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu uşurinţă în funcţii de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanţarea ilegală a partidelor în campaniile electorale”.

”În acest context, în condiţiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc în mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democraţiei care presupune ab initio că persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativităţii pe criterii de competenţă profesională şi probitate. Practic orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia”, precizează DNA.