Ambițiile lui Antonescu creează instabilitate inutilă

Apoi, pentru scaunul de la Finanțe a fost propus Eugen Nicolăescu și i-a fost retrasă încrederea lui Andrei Gerea, astfel încât au trebuit găsiți înlocuitori și pentru Ministerul Sănătății și cel al Economiei.

Ca urmare, totalul miniștrilor înlocuiți în doar câteva luni de zile de către liberali ajunge la șapte. Iar dacă la acest număr mai adăugăm și faptul că pentru portofoliul de la Economie, Teodor Atanasiu ar fi cel de-al treilea nominalizat, nu putem să nu observăm instabilitatea pe care PNL o creează în raport cu conducerea politică a ministerelor cheie pe care le deține în cabientul Ponta 2. Iar această instabilitate are un inerent efect negativ în ceea ce privește performanța în gestionarea eficientă a respectivelor domenii de guvernare.

Și, ca și cum problemele generate de desele înlocuiri pe care le operează în echipa guvernamentală nu ar fi fost de ajuns, PNL s-a decis să adauge la acestea, solicitând cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, ca în interiorul executivului să fie creat un post de vicepremier pentru Klaus Iohannis. Or, cum primarul Sibiului este propus pentru funcția de ministru la Interne, este evident că acesta nu poate să ocupe actualul post de vicepremier care revine liberalilor și care era instrumental în coordonarea ministerelor cu rol economic din cabinet.

”Opţiunea pentru Klaus Iohannis a fost una simplă”, a încercat să explice Crin Antonescu decizia luată de către partid, sub atenta sa oblăduire, ”Klaus Iohannis este prim-vicepreşedinte, deci, din ierarhia partidului - aici se respectă, în principiu, nişte reguli, şi la noi şi la alte partide - e normal să fie domnia sa”. Până aici, toate bune și frumoase, dar, ceea ce președintele PNL uită să precizeze este că, pentru a respecta ”regulile” de partid, și a-l instala pe Iohannis în poziția de vicepremier, este nevoie ca întreg cabinetul să meargă și să mai ceară o dată un vot de investitură.

Or, chiar dacă pentru o majoritate cum este cea a USL, un asemenea vot nu este in principiu o problemă, se creează totuși o sursă suplimentară de tensiune și instabilitate pe scena politică și se deturnează agenda Legislativului de la adevăratele priorități, asupra cărora, de altmitneri, au convenit inclusiv liberalii. Ca urmare, există riscul să se transmită un mesaj eronat către electorat, care, din pricina încăpățânării lui Antonescu de a respecta ”regulile” de partid, ar putea trage concluzia că USL se preocupă mai degrabă de împărțirea funcțiilor decât de adoptarea legilor necesare pentru continuarea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, sau majorarea nivelului de trai.