România s-ar putea confrunta cu o explozie a costurilor la energie

"Problema care mă îngrijorează pe mine este lipsa de decizie şi rostogolirea acestor proiecte de la o legislatură la alta şi, în momentul în care ţara se va sufoca pentru că nu va mai avea surse de energie, sunt două soluţii: o explozie a costurilor energiei sau devenim şi consumatori de electricitate din import. Asta ne-a mai rămas la scară naţională: ne acoperim necesarul de electricitate. Sunt lucruri evidente, pe care presa economică ar trebui, într-o analiză serioasă - nu să se lege de anumite aspecte, de cine e ăla, de ce culoare are cutare, de ce-a făcut cutare -, ci să facă o analiză serioasă a lipsei de decizie, a costurilor şi a evoluţiilor"", a afirmat Chirică.

În ceea ce priveşte creşterea valorii investiţiilor la proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, de la 2,3 milioane de euro iniţial, la patru milioane de euro şi apoi la 6,4 milioane de euro, acesta a pus totul pe seama majorării preţurilor la materiile prime, pe fondul absorbţiei masive de către piaţa chinezească.

"Nu pot să răspund acum de ce a crescut. Preţul actual este un preţ într-o ofertă. Sigur, sperăm că Energonuclear va mai reduce ceva. Nu o să reducă preţurile la jumătate, că nu se poate aşa ceva. Majorarea investiţiilor a avut loc pe fondul exploziei preţurilor la materiile prime din cauza absorbţiei masive a pieţei chinezeşti, în care preţul oţelului s-a dublat şi s-a triplat. Centrala asta nu este făcută din mămăligă, este făcută din oţel, din cupru. Asta a fost explicaţia pe care am dat-o de nenumărate ori. Este o realitate a evoluţiilor pe pieţele internaţionale a preţurilor la materiile prime. (...) În acel moment nu aveam o ofertă actualizată. Nu ştiam cât costă. Aveam nişte consultări chiar cu Ansaldo, ne corelăm, dar nu există o ofertă. În momentul de faţă avem o ofertă, avem o informaţie certă pe care se poate dezvolta un studiu"", a explicat el.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a fost prevăzută iniţial (în 1978) să cuprindă 4 Unităţi CANDU 6 a 706,5 MW fiecare, profil care a fost extins ulterior la 5 Unităţi. În luna martie a acestui an, un proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Economiei arăta faptul că lucrările la Unitatea 5 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă vor fi sistate, urmând să fie schimbată destinaţia şi utilizarea spaţiilor şi structurilor deja realizate, pentru exploatarea în siguranţă a Unităţilor 1 şi 2, precum şi pentru îmbunătăţirea răspunsului centralei în caz de accidente severe.

În prezent, pe amplasamentul CNE Cernavodă, sunt în funcţiune Unităţile 1 şi 2, Unităţile 3 şi 4 sunt planificate să fie finalizate la nivelul anilor 2019 şi respectiv 2020, iar Unitatea 5 se află în conservare.  Puterea nominală instalată (valoarea de proiect) Unităţilor 1 şi 2 unităţi este de 706,5 MW fiecare, cele 2 unităţi din Cernavodă asigurând, în prezent, circa 19% din consumul energetic al României. 

Guvernul României a stabilit ca finalizarea Unităţilor 3 şi 4 din Cernavodă să se realizeze prin atragerea de fonduri de finanţare asigurate şi de investitori privaţi, în sistemul de parteneriat public - privat. Compania de proiect S.C. EnergoNuclear S.A. este responsabilă cu finalizarea Unităţilor 3 şi 4 şi punerea lor în funcţiune.

În anul 2010, Comisia Europeană şi-a exprimat opinia favorabilă privind finalizarea Unităţilor 3 şi 4, în conformitate cu articolul 43 al Tratatului EURATOM, subliniind faptul că proiectul unităţilor îndeplineşte în totalitate cerinţele tratatului. Dat fiind gradul de realizare a Unităţilor 3 şi 4, Uniunea Europeană a aprobat finalizarea acestor reactoare de putere, considerându-le unităţi nucleare în curs de execuţie.