Update: DNA nu mai vrea să se ocupe de infracţiunile vamale şi evaziunile sub un milion de euro

La propunerea prim adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înaintată Ministerului Justiţiei în cursul luinii februarie 2013, după consultarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei a înaintat Guvernului României, spre aprobare, o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea art. 13 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, anunţă Ministerul de Justiţie.

Propunera legislativă a fost transmisă spre informare experţilor Comisiei Europene.

Modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele actuale care stabilesc competenţa D.N.A. au dus la supraîncărcarea procurorilor.

Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 şi cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfăşoară activitate de urmărire penală, să fie de 80- 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracţiunilor atribuite în competenţa D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie.

Actul normativ răspunde şi exigentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare de a asigura funcţionarea optimă a D.N.A a cărui activitate trebuie să se concetreze pe combaterea cazurilor de mare corupţie şi soluţionarea cu operativitate/celeritate a acestor cazuri.

În mod concret, prin actul normativ propus, se modifică competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel încât pe viitor, în cazul infracţiunilor de înşelăciune prevăzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 şi 178 - 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, cauzele vor instrumentate de celelalte unităţi de parchet. Cauzele înregistrate la D.N.A. anterior intrării în vigoare a ordonanţei rămân în competenţa acesteia şi vor fi soluţionate de către această structură specializată.

Prin această Ordonaţă nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracţiunile de corupţie, iar cauzele de înşelăciune şi evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupţie vor fi în continuare instrumentate de D.N.A

"În motivarea necesităţii actului normativ, ministrul Justiţiei a arătat că aproximativ 40% din cazuistica de care se ocupă procurorii DNA este constituită din infracţiuni de evaziune fiscală şi vamală. Cea mai mare parte a acestor cazuri sunt infracţiuni cu un prejudiciu relativ mic. DNA a fost creat pentru acte de mare corupţie, iar o astfel de cazuistică blochează activitatea procurorilor", au arătat sursele citate de Mediafax.

În primăvara acestui an, premierul Victor Ponta afirma că atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar trebui redefinite, deoarece s-a ajuns la situaţia în care fiecare procuror are şi 100 de dosare, astfel că nu este posibil fizic să fie rezolvate toate cazurile.

"Am discutat cu cei de la DNA, am spus «Uitaţi-vă că v-aţi luat prea multe atribuţii şi, practic, nu mai reuşiţi ca oameni să faceţi faţă. Mai hotărâţi-vă odată ce vreţi să ţineţi la DNA, decideţi voi, nu politicul, şi restul daţi-le înapoi la parchetele obişnuite»", a relatat atunci Ponta.