INS: Un sfert din hotelurile din România sunt de lux

| 20 oct, 10:49

Aproape 40% din locurile de cazare din România se aflau, la 31 iulie 2015, în hoteluri clasificate la 3 stele care, de altfel, reprezintă mai mult de jumătate (51,1%) din hotelurile din țară, potrivit datelor Institutului Național de Statistică /INS/, publicate marți.

Din numărul total de locuri în hoteluri, 31,6% au fost în hoteluri cu două stele, 21,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,3% în hoteluri de 5 stele, 2,9% în hotelurile cu o stea și 0,3% în hotelurile neclasificate în acest mod.

La general, cele mai multe hoteluri din România erau încadrate la categoria 3 stele (51,1% din total) și două stele (23,7%), în timp ce hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34 (cu trei mai multe față de 31 iulie 2014), iar cele cu 4 stele în număr de 294, cu 27 mai multe decât în aceeași perioadă a anului anterior, scrie Agerpres.

Citește și:  INS: Mai mult de jumătate din gospodăriile românilor au nevoie de minim 2.000 de lei pentru cheltuielile lunare

De asemenea, la 31 iulie 2015, erau neclasificate pe stele 116 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, față de 120 la aceeași dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi și preșcolari (51,7% din total în anul 2015, valoare similară cu anul 2014). Totodată, dintre cele 1.545 hoteluri în stare de funcționare la finele lunii iulie din acest an, cinci (0,3% din total hoteluri), cu un total de 682 locuri, nu erau clasificate pe stele.

În plus, din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 32,9% au fost în alte zone, 26,7% în stațiunile din zona montană, 21,3% în Municipiul București, 10,1% în stațiunile din zona litorală (exclusiv orașul Constanța), 7% în stațiunile balneare și 2% în Delta Dunării (inclusiv orașul Tulcea).

În topul județelor în care s-a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică, primul loc este ocupat de Brașov, cu 886 structuri de cazare, urmat de Constanța (755), Harghita (357), Sibiu (315) și Prahova (314). Județul Constanța a deținut cea mai mare pondere (26%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică, cu excepția camerelor din căsuțe.

Conform INS, din numărul total de locuri de cazare turistică existente, județul Constanța a deținut 26,8%, județul Brașov 8,7%, Municipiul București cu 6%, Prahova 3,7%, Bihor 3,6% și județul Mureș 3,4%.

Pe de altă parte, dintr-un total de 148.100 camere existente în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente la 31 iulie 2015 (exclusiv camerele din căsuțe), 95.400 (64,4%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut, în 2015, cu 2.173 în pensiunile turistice, cu 2.170 în pensiunile agroturistice, cu 1.666 în hoteluri, cu 867 în hosteluri, cu 270 în cabane turistice, cu 10 în sate de vacanță.

Numărul locurilor de cazare turistică raportate în primele șapte ale anului în curs a fost de 328.300, cele mai multe (190.300) fiind consemnate în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice (35.200), pensiunile turistice (32.100), campingurile (15.000) și vilele turistice (14.500).

În funcție de modul de funcționare a structurilor de primire turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duș au reprezentat 96,4% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuțe). În taberele de elevi și preșcolari 56,2% din camere erau fără baie sau duș.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 86.600 au fost în București și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea, 83.400 erau în 'stațiuni din zona litorală, exclusiv orașul Constanța", 63.400 în 'alte localități și trasee turistice', 55.800 în 'stațiuni din zona montană", 35.300 în 'stațiuni balneare" și 3.900 în zona 'Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea".

Tag-uri: hotelieri, ins
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ