CCR a decis că noul Cod al Insolvenţei e neconstituţional

| 29 oct, 2013

Curtea Constituţională a României a decis ca ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională, fiind admisă sesizarea Avocatului Poporului. CCR a constatat ca a fost încălcat art. 115 alin 4 si 6 din Constituţie, în sensul cănu se justifică urgenţa adoptării OUG şi că Guvernul nu poate adopta ordonanţe care afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului.

În sesizare, AP susţine că dispoziţiile atacate contravin art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Normele supuse controlului de constituţionalitate sunt următoarele: art. 81 alin. (3): "În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului"; art. 348: ""(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183 - 203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia".

Avocatul Poporului arată că OUG 91/2013 include într-un singur act normativ legislaţia generală (aplicabilă tuturor operatorilor economici), legislaţia specială (incidenţă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, precum şi a insolvenţei transfrontaliere.

De asemenea, sunt reglementate în noul act normativ modificări ale procedurilor desfăşurate în faţa judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

AP subliniază că principiul previzibilităţii impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanţă de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite. 

Autorul sesizării mai precizează că dispoziţiile care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât subiecţii de drept cu privire la care s-a declanşat procedura de insolvenţă sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta însăşi existenţa acestora ca subiecţi de drept privat. 

"În unele cazuri, în perioada de observaţie specifică materiei insolvenţei, cuprinsă între deschiderea procedurii şi confirmarea planului de reorganizare (care poate dura între 45 de zile şi o perioadă nedeterminată obiectiv, în funcţie de numărul creditorilor şi de acţiunile întreprinse de aceştia), unii debitori sunt împiedicaţi să-şi desfăşoare efectiv activitatea. În ceea ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor art. 348 din OUG 91/2013 în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, considerăm că acestea au caracter retroactiv întrucât se aplică şi procedurilor aflate în derulare începând cu data intrării în vigoare a acesteia", se spune în document.

AP arată că normele legale criticate acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei, cu încălcarea principiului tempus regit actum.

Avocatul Poporului apreciază că principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretări a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG să respecte exigenţele impuse de dispoziţiile privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora acestea ""trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive".

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ