ADEVĂRUL despre cei 18 ani ai lui Iisus care lipsesc din Biblie
Te-ai întrebat vreodată de ce in Biblie lipsesc relatari despre 18 ani din viata lui Isus?
In Biblie apare Isus la varsta de 12 ani intr-o biserica, vorbind preotilor cu citate din vechile scripturi, dupa care reapare la 30 de ani cand Ioan Botezatorul ii face botezul in apa Iordanului. Abia pe urma se pune mare accent pe minunile si vindecarile pe care le-a facut intre varsta de 30 si 33 de ani. Practic Biblia relateaza 15 ani din viata lui Isus, dintre care se pune accent mare pe nastere si pe ultimii 3 ani, dar lipsesc alti 18 ani.
Unde a fost Isus in tot acest timp?
Ei bine, de la varsta de 13 ani, Isus a plecat spre rasarit in zona Tibetului de azi, apoi in India, Kasmir, dupa care a revenit in zona Israelului de astazi. In aceste zone a invatat tehnici de purificare, de meditatie, invataturi budiste, etc.
Un renumit ziarist rus de la sfarsitul secolului XIX, pe nume Nicolas Notovitch, a facut o expeditie pana la manastirea Hemis din zona Ladakh din Tibet, in cautarea urmelor lui Isus. Surpriza mai mare vine cand calugarii de la manastire i-au aratat lui Notovitch un pergament in care erau scrise intamplari din viata unui anumit Issa (cel mai probabil Isus. In limba araba numele lui Isus era Isa sau Issa), cum a ajuns in Tibet cand era copil de 13-14 ani (un an a durat pana ce a ajuns Isus din Israel in Tibet) si despre marea viteza de invatare a tehnicilor tibetane si budiste.
Potrivit manuscrisului de la manastire, Issa a trait la 500 de ani dupa moartea lui Buddha, lucru care coincide cu perioada care lipseste din Biblie despre viata lui Isus. Notovitch a revenit in Rusia si a surprins intreaga lui drumetie intr-o carte “The Unknown Life of Jesus Christ” terminata si publicata cu mari dificultati, deoarece editurile ii respingeau manuscrisul.
Recomandam urmarirea unui documentar destul de explicit pe aceasta tema:
Evangheliile apocrife, povestiri ale unor mistici, vorbesc de călătoriile lui Iisus în India unde ar fi lăsat urme la Srinagar (în Caşmir) şi în Tibet. Unele povestiri fac aluzie la şederi în Persia, în Egipt. Numeroase legende locale din aceste ţări se fac ecoul acestor informaţii.
Iata ce spune si Cayce:
În tinereţea sa, în acord cu legile şi obiceiurile, El a trăit în casa tatălui său. Apoi, El a trecut în grija maeştrilor săi [...], mai întîi în India, apoi în Persia, apoi în Egipt, pentru că este scris: “Fiul meu va fi chemat în Egipt”. Cît despre studiile sale, ele constituiau o parte din programul de pregătire stabilit Lui (prin Iudita). Ele comportau, în primul rînd, studierea bazelor Legii. Şi Legea, în Marele Iniţiat, trebuie să se manifeste prin iubire, milă, pace, spre desăvîrşirea scopului pentru care El a fost chemat.
Şcolarizarea din Palestina a fost şederea în Templu – în perioada cînd El era la Ierusalim, aşa cum povesteşte Luca, între rabini şi profesori. Studiile din India, Persia, Egipt au acoperit perioade mult mai lungi. În şcoli, El era înscris sub numele de Iosua.
Nu la Alexandria, ci mai mult la Heliopolis a făcut El studiile care conduceau la profeţie, adică pregătirea examenelor şi trecerea lor – aşa cum a făcut şi Ioan (Botezătorul). Ei erau în clase diferite.
Isus a stat in India de la treisprezece la şaisprezece ani. Un an de călătorie în Persia. Şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului său în Egipt, studiind…Aşa cum arată pe larg documentele care vor fi descoperite şi care acum sînt îngropate în Piramidă… Căci acolo erau instruiţi iniţiaţii.
Aceste învăţături din India vizau modul de purificare şi de dezintoxicare a corpului, fortificarea lui fizică şi mentală. În călătoriile sale în Persia, Iisus a studiat medicina şi mijloacele de a coordona energiile corpurilor (fizic, mental şi spiritual) conform învăţăturii date acolo de Zu şi de Ra în Egipt, ceea ce constituise baza învăţăturilor din Templu.
Isus a studiat la BENARES. A fost trei ani acolo. Maestrul se numea Arcahia (UDRAKA?).
Oricum, se stie ca Biblia a fost de doua ori triata si revizuita cum s-ar spune, odata de imparatul Constantin cel Mare, cand a organizat consiliul de la Niceea/Nicea/Nicaea in 325, iar a doua oara de imparatul Teodosie I la Constantinopol in 381. Aceste trieri au fost facute tocmai cu scopul de a lasa doar ceea ce era necesar pentru ca credinciosii ortodocsi sa fie condusi si indoctrinati. Biblia a fost privata de multe texte foarte valoroase, motiv pentru care inclin tot mai tare sa ma uit si in alte surse cat mai credibile pentru a-mi linisti atat setea de cunoastere, cat si pentru definirea directiei in care sa privesc pentru a-l gasi pe Dumnezeu, adica in interior.
Ştirile orei
Având reputaţia unui loc al moralităţii şi al regăsirii sufleteşti, Catedrala Patriarhală a fost, cu puţin timp în urmă, scena unui atac nemaiîntâlnit. Fiind înarmaţi cu săbii Jedi, câţiva membri ai clanului “Popii Căldărari”, au descins în zona de influenţă a rivalilor din clanul “Popii Ursari”. Disputa a izbucnit din cauza neînţelegerii generate de banii obţinuţi în urma pelerinajului organizat la moaştele făcătoare de minuni ale Ciocănitoarei Woody. Până la momentul intervenţiei trupelor speciale de călugări, Bătaia Cea Ruptă din Rai a avut unele consecinţe nefaste pentru ambele tabere: veşminte sfâşiate, credinţe sparte şi haruri fracturate.
Printre cei reţinuţi se numără şi Cuviosul Sofronie, zis şi Tămâie, temut membru al “Popilor Căldărari”, dat în urmărire generală pentru un lung şir de minuni comise cu sânge rece folosind sfântul Levier. “De fiecare dată s-a bazat pe relaţiile lui la Muntele Athos pentru a ocoli legea divină, dar iată că am reuşit să-l arestăm. Va posti şi va face canoane aspre pentru mult timp de acum încolo. Mai pe scurt, a pus-o de mântuire.”, a declarat monahul Ilarie.
Părintele Coşmelie, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, susţine că mulţumită capturării membrilor celor două clanuri, credinţa strămoşească dacică ortodoxă îşi va putea recăpăta locul binemeritat în inimile enoriaşilor.
1. 100 de lei - Evanghelia, patrafirul, crucea şi mâna dreaptă, plus bonus de tămâiere all-inclusive;
2. 80 de lei - Patrafirul, mâna dreaptă şi şomoiogul de busuioc cu care vă dau în freză;
3. 50 de lei - Patrafirul şi crucea plus mâna stangă cu care mă scarpin la boaşe;
4. 20 de lei - Doar patrafirul, zgârciţilor. Să nu vă imaginaţi că intraţi în rai cu banii ascunşi în chiloţi;
5. 10 lei - Vă dau să pupaţi salamul bărbos, că altceva nu meritaţi, tăntălăilor;
6. 5 lei - Îmi şterg posteriorul cu mutrele voastre diforme;
7. Moca - Să mergeţi la biserică să vă agheasrnuiască părintele Cocalarie, sărăntocilor.
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spermă, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”
Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de rahat!
Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de rahat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat rahat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.
Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit sa consume rahat în timpul slujbelor, ci şi-au luat si câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat rahat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.
Pasiunea pentru consumul de rahat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce rahat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de rahat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de rahat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce rahat în afara ţării, chiar si prin moschei, sinagogi si temple.
Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de rahat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ
NOOBZ.ro