Ce au decis judecatorii ICCJ cu privire la aplicarea noului Cod Penal

Desigur, prin aplicarea practică a celor două acte normative au rezultat și o serie de neclarități procedurale și de interpretare ale textelor. Asemenea efecte erau de altminteri firești în condițiile în care discutam despre schimbarea din temelii a legislației penale. Reacția sistemului a fost însă promptă și eficace, mare parte din semnele de întrebare existente fiind deja lămurite fără să se creeze disfuncționalități majore.

Printre neclaritățile în discuție se numără și cele referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile inculpatului. Conform unui principiu fundamental al dreptului, singurul caz în care legea se poate aplica retroactiv este acela al legislației penale.

Or, în contextul intrării în vigoare a noului Cod Penal, care în multe situații prevede pedepse sau termene de prescripție mai mici pentru o infracțiune sau alta, se ridica întrebarea firească dacă judecătorul chemat să ia o decizie trebuie să judece în baza legii vechi (care era în vigoare la producerea faptei) sau a celei noi. Instanța supremă a clarificat însă acest aspect printr-o decizie luată în cursul zilei de luni.

Completul de nouă judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost chemat să decidă cu privire la sesizarea depusă de Curtea de Apel București prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei vizând aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripţiei răspunderii penale. Această sesizare a fost depusă în vederea fundamentării hotărârii pe care CAB, secția 1 Penală, era obligată să o ia într-un dosar de înșelăciune.

Mai precis, CAB a întrebat ICCJ dacă prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei, răspunsul celor nouă judecători ai instanței supreme fiind afirmativ. Or, așa cum bine știe orice specialist în drept, hotărârea ICCJ clarifică nu doar problema aflată direct în discuție, ci poate fi extrapolată și la alte situații similare.

Ca urmare, în lumina deciziei luate de către judecătorii instanței supreme, atunci când vor trebui să pronunțe o sentință asupra unei fapte care s-a petrecut înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal, judecătorii vor putea să facă trimitere și la vechiul Cod, în măsura în care acesta conținea prevederi mai favorabile inculpatului. Altfel spus, sentințele privitoare referitoare la asemenea fapte vor putea fi fundamentate pe articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri, vechi şi nou.

Se dovedește astfel încă o dată că practica judiciară este cea mai bună modalitate de a clarifica prevederile legislative și a găsi soluțiile cele mai potrivite de aplicare ale legii.