Lupul moralist Crin Antonescu, o sfidare a bunului-simț

Este profund îngrijorătoare ipocrizia care-l așează pe Crin Antonescu la masa discuțiilor tocmai cu Andreea Pora, care l-a făcut pe liderul liberal, în trecutul apropiat, cum i-a venit la gură prin emisiunile la care participa. Că Andreea Pora nu-și poate depăși condiția de mărunt propagandist al lui Traian Băsescu, pragmatic vorbind, nici nu prezintă mare interes. Dar Antonescu, orgoliosul lider al PNL, cu care toată lumea trebuia să umble cu mănuși și să aibă grijă la exprimare, nu cumva să-l supere și să-i trezească hachițele, cât de cuminte s-a așezat acum la interviuri cu Pora, este chiar foarte greu, extrem de greu de privit fără Emetiral.

Să trecem, deci, peste relația celor doi. Mai important este ce are de spus Crin Antonescu despre foștii aliați, mai ales despre social-democrații de care pare despărțit de sute de ani, nu de mai puțin de o lună. După 3 ani de conviețuire politică și trecând peste hopul inițial, al incompatibilităților doctrinare, Crin Antonescu a realizat acum că PSD este prea mare și este periculos pentru un partid mic să stea la umbra lui, mai ales că PSD ”fură”. Asta este de două ori o mizerie.

În primul rând de exprimare, un mesaj subliminal care ține de propaganda politică, pentru că nimeni nu mai stă să citească precizările de termeni făcute de Pora&Antonescu, ce este cu furatul acesta, că se referă de fapt la racolări și transfer de parlamentari, nu, românii văd doar titlul și bannerele presărate pe tot internetul și taxează la modul ”aha, uite, Antonescu a recunoscut” sau ”uite, Antonescu îi demască” și toată lumea e fericită și pleacă la treaba ei. Românul că a scăpat doar cu un titlu și n-a trebuit să citească toată poliloghia, Pora&Antonescu că i-au făcut pe fraieri să ia verbul odios ad literam.

În al doilea rând, afirmația este o mizerie pentru că totul, dar totul în USL a stat de la bun început sub semnul parității, deși PNL nu era îndreptățit la o astfel de împărțire echitabilă.

Numai amintirea în acest context al jenantului episod cu Iohannis, de fapt un pretext oarecare folosit de Antonescu pentru a-și ejecta partidul din alianță, ne trimite cu gândul imediat la episodul remarcat și de fostul premier Adrian Năstase pe blogul personal. Conform algoritmului convenit și sub care Antonescu a semnat, în USL trebuia să existe o singură funcție de vicepremier, care-i revenea PSD și era destinată să fie ocupată de Liviu Dragnea, tocmai pe motivul că raportul dintre cele două formațiuni era de 2 la 1! Aici este culmea tupeului și nesimțirii liberale să ai dreptul al o treime și să primești constant jumătate, după care să te obrăznicești ca văcarul pe sat și să pretinzi că n-ai primit echitabil, este chiar ceva de speriat!

PNL nu avea nicio justificare în acest sens să rupă USL și acest detaliu ar trebui menționat de social-democrați la toate mitingurile din campanie, ca electoratul să nu uite nicio clipă cine este de fapt cu adevărat ”lacom” și cine ”fură”. Dincolo de raportul de putere, care nu a justificat niciodată paritatea de facto din USL, i-a sucit cineva mâna la spate lui Crin Antonescu, să impună în funcțiile primite numai indivizi cu probleme în justiție?

Nu vrem să discutăm aici, nu este cazul, în ce măsură unul sau altul chiar e vinovat. Asta e treaba Justiției, până la urmă. Dar Antonescu știa despre fiecare că au bube în cap și că exista pericolul ca aceștia să fie atacați pe aceste teme. Cu toate acestea nu a încetat să facă tapaj și să-i impună, băgându-i rând pe rând pe o ușă, pe măsură ce DNA, sau magistrații îi scoteau pe cealaltă. Cine este de vină pentru insistența cu care Antonescu a băgat în prima linie a USL numai liberali care au creeat partidului și alianței acest prejudiciu extrem de imagine?