O nouă teorie INCREDIBILĂ despre moartea lui Ceaușescu

| 11 iun, 2014

Ipoteze, legende, mărturii, toate au început să circule din plin după moartea lui Nicolae Ceauşescu. Una dintre acestea se referă la pasiunea acestuia pentru studiul documentelor vechi legate de viaţa domnitorului valah Constantin Brâncoveanu. “Se uita mai ales pe însemnările lui Anton Maria del Chiaro, fostul secretar personal al lui Brâncoveanu, care descrie viaţa şi moartea stăpânului său”, spune cineastul Pantelie Tuţuleasa.

Cel care a făcut aceste afirmații a fost operatorul de film al familiei Ceaușescu.

Ceauşescu nu studia aceste documente dintr-o bruscă sete de cunoaştere, deoarece interesul era mult mai profund.

Goana după comoară

“Îl interesau comorile îngropate în România, chiar înfiinţase un departament secret care se ocupa de acest lucru. Iar despre Constantin Brâncoveanu se spunea că dăduse peste o comoară imensă…”, subliniază Tuţuleasa.

“Din acest punct de vedere se asemăna cu Brâncoveanu, deoarece acesta înfiinţase o cancelarie secretă, unde se studiau documente străvechi, pentru a fi localizate comori”. În 1632, când Matei Brancoveanu a fost numit domn sub numele de Basarab, s-a zvonit că acesta descoperise o comoară. În 1688, Constantin Brâncoveanu şi-a cumpărat, cu 600.000 de taleri, domnia “pe viaţă”. “Altan Bei”, cum îl numeau turcii, înfiinţase “Cabinetul Negru”, unde se studiau documente stravechi, legate de tezaure. În 1714, voievodul, fiii sai şi ginerele au fost decapitaţi din ordinul sultanului turc, care voia cu ardoare comoara.

“Se bănuia că sub Aşezămintele Brâncoveneşti s-ar afla tuneluri secrete care ar putea duce la legendara comoară, şi că de aceea Ceauşescu ar fi hotărât demolarea acestor cladiri”, mai spune cineastul. În volumul “Un Bucureşti mai puţin cunoscut”, autorul, Silviu Dragomir, notează că dictatorul a solicitat să fie înştiinţat când se va ajunge la subsoluri. Tuţuleasa spune că “a petrecut multe ore pe şantier, dar nu a dat de nimic. Sau poate nu ştim noi…”. “Nu este foarte exagerat dacă spunem că Ceauşescu avea în comun cu Brâncoveanu …serviciile secrete! Serviciile nu au fost inventate de comunişti, iar domnitorul valah a beneficiat de cele mai bune. Şi devotate. Până la un punct, la fel ca la Ceauşescu!”, subliniază Pantelie Tuţuleasa.

Blestemul Saftei Brâncoveanu

Moartea violentă a soţilor Nicolaie şi Elena Ceauşescu a născut multe legende urbane. Una spune că execuţia acestora s-ar datora unui blestem al Saftei Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balş şi soţia Banului Grigore Basarab Brâncoveanu. Safta Brâncoveanu a semnat, pe 28 august 1835, un contract de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Bucureşti, iar pe 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca ctitoria, Safta a comandat o construcţie în marmură, pe care a montat-o pe frontispiciul bisericii şi se spune, printre altele, că semnul conţinea şi un blestem la adresa celui ce ar îndrăzni să se atingă de construcţie.

În 1984 însă, din ordinul lui Ceauşescu, spitalul a fost demolat, din acesta rămânând doar piatra cu blestemul.Inscripţia conţine la final, potrivit muzeografilor, un blestem care cere Divinităţii ca acela care se va atinge de ctitorie să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. Coincidenţă stranie: în 1989, Ceauşescu a fost împuşcat chiar de Crăciun.

 

 

Sursă: efemeride.ro

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
12 iun, 2014
Breaking news de la BOR
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

În mod suplimentar, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a propus oferirea, în zilele de duminică, a câte 10 supozitoare cu trotil pentru înlesnirea mântuirii. Pentru început, majoritatea doamnelor în vârstă, participante la slujbele BOR, au recunoscut că sunt foarte încântate de această idee.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor î

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ