Accident aviatic.Sondaj CSCI: STS este instituția cea mai vinovată în cazul tragicului eveniment

| 06 feb, 2014

Intrebati care este cea mai vinovata institutie pentru modul in care s-a actionat pentru limitarea efectelor accidentului aviatic, romanii indica spre STS (37%).

Conform celui mai recent sondaj CSCI, 98% dintre romani au auzit despre accidentul aviatic din Muntii Apuseni din 20 ianuarie.

Intrebati care este cea mai vinovata institutie pentru modul in care s-a actionat pentru limitarea efectelor accidentului aviatic, romanii indica spre STS (37%), ROMATSA (15%), MAI (5%), Guvernul si Primul Ministru (5%), echipele de cautatori coordonate de ISU (3%) si pilotul avionului (3%).

De asemenea, 65% dintre romani au auzit solicitarea primului ministru catre CSAT privind demiterea directorului STS, iar 59% dintre cei chestionati considera ca solicitarea demiterii sefului STS este corecta.

Citește și: Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, joi, că ancheta privind accidentul aviatic din Apuseni are în vedere şi anumite funcţii care atrag competenţa PÎCCJ, fiind posibil să fie vizaţi şi miniştri.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

2 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
06 feb, 2014
Adela Onete
completare comentariu de mai sus
"Nu avem nicio pretenţie de la statul român", spune medicul Ianceu. Desigur, ferească sfântul să ai vreo pretenţie de la autorităţile române. Doar nu vrei să fii catalogat de către vreun băsist - de altfel, capitalist, deh! - ca fiind vreun pui de comunist. Cum să ai pretenţii de la stat? Nu, ai doar obligaţii faţă de el, nu şi drepturi! Nu tu, cetăţean de rând, ce-ţi vezi de ale tale, încercând să-ţi menţii viaţa şi familia pe linia de plutire, măcar.

Cum? Ai ales să faci chiar mai mult? Să salvezi vieţi? Să pleci în misiuni? Păi, cine te-a pus? Doar nu ţi s-a promis că vei trăi bine. A fost doar o urare, aşa, din vârful degetelor!
Pe vremea comunismului, securitatea arunca intelectualitatea, elitele şi pe cei ce depăşeau linia, în închisori cumplite. Azi, pe vremea băsismului, te omoară cu zile ... Încet şi sigur ... Pentru că - nu-i aşa? - dacă nu eşti capabil să supravieţuieşti, este vina ta...

Şi pentru că, desigur, morţii cu morţii şi viii cu viii, autorităţile continuă să se joace. Doar cine să le tragă la răspundere? "La popa la poartă, e o mâţă moartă...".

În timp ce noi mai facem trei paşi înapoi, scuipăm de trei ori în sân şi aşteptăm următoarea ştire de senzaţie...
06 feb, 2014
Adela Onete
Când autorităţile se joacă de-a baba oarba, oamenii mor ...

Şi nu, nu pentru că au ales "să se dea" la şosea, cu bolidul, ultima fiţă, cumpărat de tăticul, "potent" om de afaceri, mai ales în cele derulate cu statul. Şi nu, nu în Rwanda. Aici, în România, vorba aia, ţară europeană, înşurubată în tot felul de structuri euro-atlantice, cu care ne place să ne împăunăm. În România, stat de drept, modernizat şi reformat de un preşedinte multilateral dezvoltat, plenipotenţiar, omnipotent şi omniştient, sub a cărui sfântă cârmuire, guverne, mai democratice decât democraţia înseşi, şi-au îngenuncheat propriul popor; popor ce-şi mai caută dreptatea doar în justiţia divină.

Revăzând interviurile cu medicii Radu Zamfir şi Sorin Ianceu, am lăsat capul în jos, ca şi prima dată, simţind respect, consideraţie - pentru ceea ce sunt şi ceea ce au trăit, recunoştinţă - pentru că nu au murit şi ei, revoltă, neputinţă, frustrare, durere - pentru că ar fi putut fi, alături de tânăra Aura Ion - medic rezident - şi pilotul Adrian Iovan, nume pe nişte cruci, numere în nişte statistici şi subiecte de ştiri. Şi ruşine... Am simţit ruşine ...

De data aceasta ei, ceilalţi doi colegi şi copilotul, au avut noroc. Noroc de nişte oameni simpli, cu suflet, care, auzind la ştiri, că nişte medici se zbat între viaţă şi moarte, într-un accident aviatic - căruia i-au supravieţuit - au plecat, fără a sta pe gânduri, să-i salveze. Şi i-au salvat. Într-o oră, de când au plecat să-i caute. Fără numere de telefon speciale, fără dispozitive sofisticate, fără celule de criză, fără funcţii şi trese, fără grade şi titluri pompoase, şi fără bugete ameţitoare de sute de milioane de euro. Din păcate, pentru Aura şi Adrian a fost prea târziu. Pentru că au murit de frig. După 5 ore de aşteptare, de agonie, de speranţe, din ce în ce mai îngheţate.

"Nu a

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ