25 de ani de la MINERIADA din iunie 1990

| 13 iun, 12:58

În urmă cu 25 de ani, România apărea în toate buletinele de ştiri internaţionale. Minerii chemaţi de preşedintele Iliescu făceau prăpăd pe străzile Bucureştiului. Potrivit rapoartelor oficiale, şase oameni au fost omorâţi în bătaie, iar câteva sute s-au ales cu răni sau cu sechele.

 

 

Fenomenul ''Piaţa Universităţii'' a debutat la 22 aprilie 1990, când, în urma mitingului electoral organizat de PNŢCD în Piaţa Aviatorilor, manifestanţii constituie o baricadă şi se ia hotărârea de a nu părăsi piaţa.

La 25 aprilie 1990, revendicările sunt concentrate într-o declaraţie a manifestanţilor, în care cereau scoaterea în afara legii, la fel ca şi partidele fasciste, a oricărui partid de tip comunist, înlăturarea din funcţiile de conducere a celor care au făcut parte din nomenclatura şi aparatul comunist între 1945-1989, cercetarea tuturor persoanelor care au aparţinut celor două categorii menţionate mai sus şi trimiterea în judecată a celor care se fac vinovaţi de susţinerea regimului distructiv din ţară. În acelaşi timp, se susţinea punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara.

Pe data de 20 mai 1990, au loc alegeri parlamentare şi prezidenţiale, primele de după evenimentele din decembrie 1989, care au fost câştigate de Ion Iliescu şi FSN.

La 7 iunie, manifestanţii din Piaţa Universităţii organizează un marş al tăcerii, în sprijinul greviştilor foamei, pe traseul Piaţa Victoriei - Televiziune. Cu acest prilej se transmite Guvernului un memoriu prin care se propune deschiderea dialogului dintre manifestanţi şi autorităţi.

Negocierile dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai manifestanţilor din 11 iunie sunt considerate eşuate, deşi câţiva dintre greviştii foamei anunţă că renunţă la această formă de protest, atunci când Guvernul va da autorizaţia de înfiinţare a unui post de televiziune independent. Concomitent, în Piaţa Victoriei, se desfăşoară un miting neautorizat, prin care se susţinea necesitatea dialogului cu greviştii foamei.

În jurul orei 21,30 câteva zeci de mii de oameni se aflau pe străzile Capitalei, în principal la Televiziune. Grupuri mari de demonstranţi antiguvernamentali continuau să înconjoare clădirea TV. În centrul Capitalei au fost devastate magazine şi localuri publice. Sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi al S.R.I. sunt atacate şi se declanşează incendii. Din datele furnizate de Ministerul Sănătăţii, până la ora 23.55 au fost spitalizate, în urma incidentelor care au avut loc în Bucureşti, 93 de persoane, din care 4 în stare gravă. S-au înregistrat 4 victime, două prin împuşcare.

Dimineaţa de 14 iunie este marcată de venirea, la ora 4,30 minute, a două garnituri cu mineri. Ion Iliescu declara: ''am fost surprins să aflu că grupuri de cetăţeni, în special grupuri de muncitori din alte oraşe, printre care şi minerii din Valea Jiului, au hotărât să vină în Capitală. Venirea lor nu mi se părea necesară dar nu aveam cum să o împiedic''.

Citeste si: Ion Iliescu despre alegerile din 20 mai 1990: Putem fi mândri de ceea ce am realizat în aceşti 25 ani

La ora 6,00, în Piaţa Universităţii erau deja circa 10.000 de mineri, sosiţi în cursul nopţii din toate bazinele carbonifere ale ţării. Minerii s-au organizat în trei puncte principale: în jurul Ministerului de Interne, Casei Centrale a Armatei şi hotelului Intercontinental.

Până la ora 6,00, în dimineaţa de 15 iunie, la unităţile sanitare din Capitală s-au prezentat, la camerele de gardă, un număr de 462 de persoane, acuzând diferite traumatisme survenite în timpul evenimentelor din zilele de 13-14 iunie.

După o scurtă discuţie pe care preşedintele Ion Iliescu a avut-o, în jurul orei 15,00, la Pavilionul Expoziţional din Piaţa Presei, cu liderii minerilor, şi în timpul căreia acesta le-a mulţumit pentru acţiunea lor, a început îmbarcarea minerilor în autobuze şi transportul lor spre Gara de Nord, unde, cu garnituri speciale de tren, vor părăsi Bucureştiul.

Din raportul semnat de procurorul general Gheorghe Robu şi de ministrul de interne Doru Viorel Ursu a rezultat că în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 au fost arestate 185 de persoane învinuite de infracţiuni precum ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, pătrunderea fără drept în instituţii ale statului, furt calificat în dauna avutului public etc.

La 17 septembrie 2014, România a fost condamnată definitiv de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) într-un dosar care vizează mineriada din 13-15 iunie 1990. Judecătorii CEDO au considerat că statul român nu a desfăşurat o anchetă rapidă şi eficace în ceea ce priveşte evenimentele de atunci.

La 9 februarie 2015, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

Curtea Supremă a decis, pe 8 martie, redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Instanţa a hotărât că procurorii pot începe anchetarea fostului preşedinte Ion Iliescu în acest dosar pentru crime împotriva umanităţii.

Citeste si: Ion Iliescu după 25 de ani de democraţie: Ţapii ispășitori nu țin de foame! Deciziile nu le-am luat eu singur

După 25 de ani de bâlbe judiciare, se reia ancheta în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Ion Iliescu şi fostul şef al SRI Virgil Măgureanu vor fi cercetaţi penal pentru crime împotriva umanităţii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, luni, decizia procurorului general Tiberiu Nițu de redeschidere a anchetei în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care este implicat și fostul președinte Ion Iliescu.

"Admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În baza art.335 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.3/C3/2015 din 5 februarie 2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care   s-a dispus infirmarea parţială a rezoluţiei nr.175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penala şi criminalistică cu privire la soluţiile de netrimitere în judecată dispuse privind infracţiunile contra păcii şi omenirii şi infracţiunile de omor prevăzute de Codul penal din 1968 şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr.7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi nr.7301/3419/II/2/2009 din 3 septembrie 2009 ale procurorului şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, azi 9 martie 2015", se arată în decizia instanței.

Citeste si: DW: Procesul lui Iliescu nu e doar al lui. E și al gospodinelor care aplaudau când minerii sfărâmau capete de studenţi

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ