Biroul Permanent al Camerei se reuneşte sâmbătă pentru cererea DNA privindu-i pe deputaţii Hrebenciuc şi Adam

Reuniunea Biroului Permanent a fost convocată după ce, vineri, Ministerul Justiţiei a transmis Parlamentului cererea pentru arestarea celor doi deputaţi, scrie Mediafax.

Citeşte şi: Cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul Hrebenciuc a fost trimisă Parlamentului

Referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz pentru arestarea celor doi deputaţi a fost transmis procurorului general al României, de unde a ajuns la ministrul Justiţiei, care l-a trimis Camerei Deputaţilor.

Legea 96/2006 reglementaează procedura ce trebuie urmată pentru reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar. Astfel, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiţiei. Apoi, preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunostinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de trei zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi.

Acelaşi articol stabileşte faptul că cererea ministrului Justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de cinci zile de la depunerea raportului.

Ulterior, Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de trei zile. Data comunicării către ministrul Justiţiei este data intrării în vigoare a hotărârii. Dacă Parlamentul se află în vacanţă, preşedintele camerei trebuie să se asigure că se respectă termenele.

Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam, de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.

Procurorii spun că, din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam au săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

"În acest sens, trebuie avută în vedere modalitatea săvârşirii faptelor şi rezonanţa acestora, precum şi urmarea produsă, privită atât din perspectiva valorii prejudiciului, cât şi prin limitarea severă a fondului forestier aflat în administrarea statului, astfel încât luarea măsurii preventive este necesară pentru a elimina temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită. Cercetarea unor asemenea persoane în stare de libertate ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere poziţia inculpaţilor şi natura faptelor de care sunt acuzaţi", a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.

Procurorii susţin că decizia în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza a fost "în contradicţie evidentă cu principiile de drept, cu starea de fapt reală şi cu practica anterioară a aceloraşi judecători şi a tuturor celorlalte instanţe care soluţionaseră cauza", iar prin aceasta s-a produs Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.