Cine decide în instanţă, DNA sau judecătorii?

| 29 apr, 2014

Într-un demers fără precedent în lumea justiţiei româneşti, o serie de magistraţi au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să ia poziţie faţă de acţiunile procurorilor DNA, care vânează judecătorii pentru hotărârile adoptate.

Plângerile în discuţie aparţin magistraţilor de la Curtea de Apel Oradea şi a celor de la Tribunalul Bihor. Ele vin ca urmare a acţiunilor DNA din ultimele două luni, care au condus la începerea urmăririi penale a şapte judecători în dosare vizând hotărâri pronunţate de aceştia. Mai precis, dosarele instrumentate de DNA vizează decizii luate de judecătoarele Dumitriţa Piciarca, Liliana Bădescu şi Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti, Ovidiu Galea şi Raluca Beatrix Cuc de la Tribunalul Bihor, precum şi de Daniela Denisa Vidican şi Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea.

Magistraţii atrag atenţia asupra faptului că acţiunile DNA vizează în fapt anchetarea respectivilor judecători pentru modul în care au soluţionat o cauză sau alta. Acţiunile DNA reprezintă astfel o imixtiune nepermisă în activitatea instanţelor, creând totodată o presiune imensă asupra magistraţilor. În fond, în contextul acțiunilor întreprinse de procurorii anti-corupție, orice judecător se poate gândi că decizia pe care o ia în cazul unor dosare se poate întoarce împotriva sa, dacă nu este pe placul DNA.

În plus, se ridică întrebarea legitimă cu ce drept îşi permite DNA-ul să considere că o decizie este sau nu corectă. Unul dintre magistraţii urmăriţi de instituţia anti-corupţie, Florica Roman, magistrat în cadrul Curţii de apel Oradea, atrage atenţia că DNA riscă să devină o ’’suprainstanţă’’ prin acțiunile pe care le desfășoară.

Mai mult, în contextul în care DNA-ul deschide astfel de anchete împotriva judecătorilor, există riscul ca instituţia să devină un instrument de presiune asupra magistraţilor. Prin intermediul acţiunilor întreprinse de această instituţie, judecătorii incomozi pot fi îndepărtaţi de sistem.

În aceste condiţii, magistraţii bihoreni cer pe bună dreptate CSM să ia o decizie care să nu lase loc de interpretări şi să clarifice în ce măsură DNA-ul procedează sau nu corect. Ca instituție obligată să vegheze asupra independenței justiției și bunei funcționări a sistemului judiciar, CSM-ul nu poate ignora efectul pe care acţiunile DNA le pot avea asupra bunei desfășurări a actului de justiție. Totodată, în contextul anchetelor demarate de instituţia anti-corupţie, magistraţii bihoreni cer CSM să clarifice dacă judecătorii pot da sau nu informaţii din dosarele instrumentate, despre deliberare sau despre cum au gândit soluţionarea unui caz.

Plângerile formulate de magistraţi la adresa DNA şi înaintate CSM vor trebui soluţionate de o manieră tranșantă, cât mai curând cu putinţă. Ca instituție care trebuie să vegheze la buna funcționare a justiției românești, CSM nu își poate permite ca asupra mgistraților să se exercite niciun fel de presiune care poate pune în pericol echidistanța și obiectivitatea actului de justiție.

Tag-uri: csm, curtea de apel, DNA
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ