Snapchat şi uitarea „by default”

| 09 iun, 2014

În timp ce, în lumea reală, un minut înseamnă 60 de secunde, în peisajul digital minutul se măsoară în câte 48 de ore de clipuri încărcate pe Youtube, 700.000 de statusuri sau fotografii pe Facebook sau în cele 300.000 de mesaje postate pe Twitter.

În prezent, cei peste 2 miliarde de utilizatori ai internetului au devenit din ce în ce mai conştienţi de nevoia lor aproape organică de tehnologie. Totodată, au început să înţeleagă estomparea spaţiului privat, schimbarea naturii relaţiilor interumane, dar şi latura profundă a implicării digitalului în viaţa de zi cu zi.

Una dintre consecinţele acestei dependenţe este aşa-numitul„Efect Google”, descris în amănunţime în revista Science, care demonstra că memoria omului modern s-a deteriorat odată cu apariţia motoarelor de căutare. Pusă în condiţii de examen, o persoană supraexpusă la tehnologie nu îşi va mai aminti cu precizie informaţia, ci va cunoaşte numai calea pentru a ajunge la răspuns. Un alt exemplu în acest sens îl reprezintă şi fenomenul amneziei detaliilor în cazul obiectelor fotografiate. Un nou studiu publicat în revista Psychological Science demonstrează că există o diferenţă între modurile în care creierul procesează informaţiile într-un mediu oarecare: în mod automat, prin folosirea aparatului de fotografiat, dar şi în mod specific, în cazul în care există o asociere personală cu obiectul privit.

„Oamenii pur şi simplu îşi utilizează camerele ca să fotografieze ceea ce văd deja”, declara autorul studiului, Linda Henkel, cercetător în Departamentul de psihologie a Universităţii Fairfield din Connecticut, continuând: „Nu sunt atenţi la spaţiul în care se găsesc. (…) Este ca şi cum poza ar fi mai importantă decât însăşi prezenţa lor acolo.”

Efectele negative ale fenomenului sunt evidente. Cu cât creierul este mai implicat, cu atât are şanse mai mari de a procesa stimulii şi a forma noi concluzii în mod eficient. De asemenea, precum remarca Joshua Foer în cartea sa despre memorie Arta şi ştiinţa de a-ţi aminti tot: „Creativitatea apare ca efect al unei minţi care are cunoştinţe şi îşi ţine minte trecutul.”

Un public mai implicat

Ca reacţie la jungla uriaşă de informaţie, Evan Spiegel, un tânăr de numai 23 de ani, a hotărât să revoluţioneze comunicarea prin Snap Chat, o aplicaţie pentru Smartphone, care permite trimiterea între prieteni a unor mesaje, fotografii sau materiale video scurte care dispar după un timp selectat de utilizator (de maximum 10 secunde).

Lansată cu atenţie sporită către publicul tânăr, astăzi, aplicaţia cuprinde peste 10% din publicul american, are un trafic zilnic de 400 de milioane de mesaje, iar trendul pornit a pus în mişcare o serie de alte programe care funcţionează pe acelaşi principiu.

Astfel, după ce Facebook a încercat să o cumpere cu suma de 3 miliarde de dolari (ofertă refuzată), Compania Apple, precum şi alţi competitori, au inclus conceptul ştergerii implicite în sistemul de operare pentru ca mesajele trimise să fie eliminate automat după o perioadă de timp.

Ceea ce suprinde la aplicaţie este că are mai mult un caracter restrictiv decât să permită o conectivitate intrinsecă online, fapt diferit faţa de alte programe online. Mesajele sunt limitate la o perioadă de timp, nimic nu este păstrat în memorie, iar datele nu pot să fie căutate.

Potrivit lui Evan Spiegel, presiunea tot mai pronunţată a reţelelor sociale asupra membrilor de a-şi forma o identitate digitală idealizată a transformat comunicarea în ceva „prea puţin distractiv”. În contrast, Snap Chat oferă un spaţiu mai spontan şi mai puţin controlat, făcând mesajele să pară „mai reale, mai personale”.

De asemenea, odată ce sunt deschise, în timpul celor câteva secunde, utilizatorii sunt pe deplin conectaţi cu imaginea primită pentru a nu pierde sensul mesajului. Această concentrare conferă senzaţia unei conversaţii reale, faţă în faţă.

Fascinaţia pentru efemer

Jay Edin, autor al revistei Graffiti 365, a încercat să explice interesul deosebit al omului pentru caracterul trecător al lucrurilor printr-o paralelă cu arta stradală, remarcând că „materialele folosite în graffiti nu sunt realizate având în minte un termen îndelungat. Vopseaua, cerneală, hârtia nu pot trece testul timpului, ci se concetrează pe creaţia spontană, pe loc.”

Însă, în acelaşi timp, la răscrucea cu amnezia omului şi, mai nou, a tehnologiei faţă de amintiri şi informaţie, Snap Chat şi conceptul efemerului duc cu gândul la o societate care aspiră poate prea mult numai la a trăi clipa.

Dintr-o alta perspectivă, deşi înconjurat de o mare masă de informaţii şi amintiri transpuse în imagine, publicul de astăzi pare că are mici şanse să mai poată alege momentele cu adevărat speciale.

Putem spune alături de Evan Speigel: „Într-o bună zi, te vei trezi conectat la una dintre multele reţele sociale şi îţi vei da seama că nimic din ceea ce faci nu te reprezintă, iar ceea ce postezi neveridic acum este similar cu ceea ce ai mai postat deja în trecut.”

 


Sursă: semneletimpului.ro

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ