Aberațiile PDL și PMP despre „Rata Ponta” și măsurile economice al Guvernului

În realitate, de exemplu, „rata Ponta” va avea efecte pozitive prin consolidarea fiscală calitativă, prin reducerea deficitului bugetar și prin stimularea mediului privat.

Programul ambițos al Guvernului de stimulare a economiei ce este format din 3 măsuri importante ce vine să le completeze pe cele din urmă a declanșant reacții aberante ale „unor analiști economici de serviciu“ și ale „unor oameni de afaceri” – termeni anonimi folosiți în propaganda politică a partidelor din Opoziție.

Printre acești „analiști economici de partid“ se enumeră și deputatul PDL Andreea Paul Vass, care deține „un întreg arsenal” de pseudo-cunoștințe în domeniul economic. De exemplu, deputatul Vass deține o teză de doctorat în domeniul Economiei Internaționale care nu conține nici un element de originalitate, conform unei analize realizate de către doctorul în economie Valeriu Popescu.

Iar în acest context, Andreea Paul Vass susține declarații cum că măsura USL de ajutorare a cetățenilor cu credite la bancă va fi infirmată de realitatea taxelor existente. Numai că, spre dezamăgirea PDL-istei, Guvernul actual a redus birocrația fiscală prin continuarea procesului de reducere a numărului de taxe, iar raportul „Doing Business 2013” al Băncii Mondiale arată că numărul de taxe a fost redus de la 113 plăti pe an în 2012 la 41 în 2013.

Mai mult, măsura econonică propusă de Guvern reflectă încă o dată mixul optim de politici monetar-fiscal-bugetar din ultimii ani, care a permis Băncii Naționale a României implemetarea unui program de reducere a ratei dobânzii și a rezervelor minime obligatorii și crearea unei situații de câștig reciproc între debitor și bancă – un rezultat foarte bun pentru economie prin lichidarea a 4 miliarde de lei timp de doi ani, bani ce vor fi reinvestiți în consum.

În plus, deputatul PDL aduce acuze că acestă măsură este „ discriminatorie” și că nu îi susține pe cei aflați în „situații disperate”. Însă, având în vedere „teoria discriminatorie” lansată de PDL, putem afirma că măsura USL a țintit o categorie exactă ca urmare a estimării riscului de întârziere la plata ratelor către bancă de către persoanele aflate sub pragul reprezentat de venitul mediu lunar.

Iar în urma statisticii realizate s-a dovedit că peste 30% din gospodării sunt supraîndatorate, mai ales în rândul celor cu venituri mici și medii. Din fericire, aceștia ar putea ieși din impas prin acest sprijin oferit de Guvern pentru diminuarea proverii creditelor către bancă.

Dar oare ce înțelege Andreea Paul Vass prin „situații disperate“ și „măsuri discriminatorii“– se încadrează și ajutorul primit de la stat în perioada guvernării PDL pentru modernizarea firmelor, oferit pe baza funcțiilor deținute?

Totodată, se remarcă importanți „oameni de afaceri” din mediul politic - precum noul membru al PMP, Elena Udrea. Aceasta a ieșit cu declarații în presă cum că măsura anunțată de Victor Ponta este una electorală.

Dar oare măsuri electorale pot fi considerate și scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reîntregirea salariilor bugetare și acordarea de scheme de ajutor pentru IMM-uri? Poate și creșterea economică record din 2013 și cea prognozată la la 2,2% pentru 2014 ar putea fi „măsuri electorale” în viziunea Elenei Udrea.

Acuzațiile deputatului Elena Udrea cu privire la măsurile economice propuse de Guvernul Ponta se îndreaptă într-un mod nejustificat (asemenea fostei sale colege Andreea Paul Vass) spre creșterea de taxe. Dar raportul „Doing Business 2013”, realizat de Banca Mondială, combate din nou aceste „teorii” ale deputatului.

Totodată, graba Elenei Udrea în a afirma că Guvernul vrea doar să îi sprijine pe românii care au credite la bănci și că FMI nu va fi de acord cu măsurile luate se află din nou în contradictie cu realitatea. Andrea Schaechter, șeful misiunii FMI în România, a lăudat Guvernul pentru că îi sprijină pe cei îndatorați și a catalogat „rata Ponta” drept o „măsură creativă”.

Drept urmare, proiectele economice promovate de Guvern vor crea un balans eficient între reducerea deficitului bugetar și stimularea mediului privat, între necesitatea încurajării consumului și atestarea unui sistem financiar puternic. Astfel sunt șanse mari să crească echitabilitatea în zona socială și eliminarea polarizării prin care doar „unii” oameni de afaceri și politicieni pot investi în terenuri agricole și pot lua credite de la banca de milioane de euro.