Iohannis, deja politician dâmbovițean?

Ajungând la subiectul relației dintre formațiunea politică care l-a propulsat în funcția de președinte și actualul cabinet, Iohannis a ținut să declare următoarele: „În ceea ce priveşte Guvernul, am văzut că au apărut politicieni care solicită schimbarea Guvernului şi ne întreabă de ce nu suntem mai vocali. Ceea ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea. Nu mai există două partide. Un singur partid, PNL nou, doreşte să preia puterea. Şi acest lucru se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016. Nu dorim o cosmetizare a unui Guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii.”

Desigur, aceste declarații pot fi interpretate ca un mesaj de îmbărbătare adresat de președintele ales al României membrilor unui nou partid rezultat din fuziunea a două formațiuni politice ce au fost adversare și care acum trebuie să funcționeze unitar. Din acest punct de vedere, calcului lui Klaus Iohannis poate fi acela că, dându-le un scop comun, foștii liberali și democrat-liberali nu își vor sări la gât unii altora în lunile următoare.

Citeşte şi: ICCJ nu va putea fugi de un verdict în cazul ANI-Iohannis timp de cinci ani

Însă, modul în care Klaus Iohannis și-a formulat punctul de vedere ar trebui să ne dea de gândit. În fond, el începe prin a infirma opiniile despre faptul că noul PNL nu va încerca o schimbare a guvernului înainte de alegerile parlamentare din 2016, fapt ce arată cât de avizi de putere sunt cei din noul PNL. Pe de altă parte, votul de duminică nu schimbă cu nimic realitățile politice, în acest moment existând la nivelul Parlamentului o majoritate ce nu poate fi schimbată decât prin destabilizarea întregului sistem politic și, pe modelul Traian Băsescu, decât prin încălcarea votului românilor din 2012.

De asemenea, întreaga discuție poate fi privită și din punctul de vedere al legitimității democratice, pe care Klaus Iohannis a încercat să o utilizeze în favoarea sa atunci când vorbea marți despre faptul că „românii au dat un vot puternic, clar, şi am înţeles mesajul”. În realitate, voturile primite de Klaus Iohannis în 2014 nu sunt mai valoroase decât cele primite de USL în 2012. Astfel, modul în care președintele ales a încercat să își legitimeze discursul nu se susține, din moment ce vorbim despre două mandate rezultate prin vot și la fel de puternice. Oricum ar da-o Klaus Iohannis la întors atunci când vorbește despre semnalul transmis de români în alegeri, realitatea este că actuala majoritate din Parlament și Guvernul pe care îl susține este la fel de legitimă ca și puterea pe care el a obținut-o duminică.

Dacă domnul Iohannis chiar dorea să fie liderul responsabil și complet diferit de tot ce s-a mai văzut în politica românească din ultimul sfert de deceniu, atunci afirmația despre intenția de a schimba Guvernul trebuia să lipsească cu desăvârșire din discursul său. Este dezamâgitor modul în care Klaus Iohannis vorbește mai mult sau mai puțin deschis despre formarea unei majorități artificiale ce nu are nimic de a face cu votul românilor.

În campanie, candidatul Klaus Iohannis a încercat să îi convingă pe români să nu dea puterea absolută pe mâna PSD-ului, declarând că va avea o relație corectă cu premierul Victor Ponta și că va critica Guvernul doar unde este cazul. În schimb, președintele ales Klaus Iohannis vorbește acum despre nevoia ca partidul pe care încă îl conduce să ajungă la putere înainte de alegeri. Desigur, un astfel de comportament nu poate fi catalogat decât ca fățarnic, la nici o săptămână de la alegeri Iohannis dovedind că este doar un alt politician român de duzină, neinteresat decât de proverbialul ciolan. Oare câti din cei care au pus duminică ștampila pe numele său regretă deja alegerea făcută, acum că măștile au fost date la o parte și au putut vedea adevărul?