Nu există unificarea Dreptei, există doar capitularea lui Antonescu în fața lui Traian Basescu

Se dezbate de zor în aceste zile o temă falsă, a unificării dreptei. Cu greu putem s-o admitem ca validă, căci mai nu vedem nicio unificare, ci doar dorința exacerbată de răzbunare a lui Crin Antonescu, care distruge intenționat formațiunea pe care n-a fost în stare s-o conducă. Incapabil să-și facă partea asumată în proiectul USL, Crin Antonescu a procedat la fel: a căutat pretexte și până la urmă a rupt alianța. Nu credem că asta a convenit în 2011, când a semnat alianța cu social-democrații. Partea de treabă a ”liberalului” Antonescu era să-și construiască o candidatură credibilă pentru Cotroceni și să-și înceapă campania – un efort deloc minor. Ce a făcut acesta, de fapt, a văzut o țară întreagă cu ochiul liber. Asemenea unui școlar incapabil să-și facă datoria, printre lungi perioade de absențe nemotivate Antonescu și-a găsit o mie de alte preocupări, iar când nu a avut și le-a inventat. În loc să se îngrijească de propria sa campanie prezidențială -subliniem iar, o sarcină deloc ușoară- Antonescu și-a trădat propriul electorat rupând alianța sub pretextul grijilor față de ambițiile de carieră ale lui Klaus Iohannis.

Acum Antonescu face mutarea finală, împingând partidul într-o degringoladă care se va stinge doar în disoluția finală a ultimei formațiuni istorice, sub pretextul că-l preocupă soarta dreptei românești. Care dreaptă și-o propune s-o salveze prin alianța cu un partid de stânga, năpârlit conjunctural spre dreapta, din rațiuni de extindere a PPE. Și să nu credeți că Antonescu nu știe sau a uitat cumva acest detaliu. Într-o declarație recentă Antonescu îl reevaluează, iarăși, la modul laudativ pe fostul adversar de moarte, când afirmă că Traian Băsescu a făcut o mutare "extrem de inspirată și spectaculoasă" ca partidul de stânga PD "să treacă într-o noapte de la stânga la dreapta, dând PPE o componentă puternică în România", așa cum a consemnat Agerpres. Involuția politică de care dă dovadă Antonescu a scăzut astfel sub cota de avarie. Mai rău decât atât n-ar putea fi decât osanale ceaușiste prin care Antonescu să-și justifice predarea în fașa lui Băsescu și așezarea PNL în subordinea acestuia...

Ceea ce nu poate fi înțeleasă sau admisă sub nicio formă este obstinația lui Antonescu, care încearcă să-și convingă votanții că sub inspirația momentului s-a apucat să studieze ”mai bine” istoria personală a lui Traian Băsescu, efort în urma căruia și-a dat probabil seama de calitățile care-l fac un exemplu numai bun de urmat. Dar, din nou, cu riscul de a ne repeta: nu asta au votat cei care sprijinit USL în toți acești ani.